PRIMĂRIA RECEA

Recea

Tip: Comuna

Adresa: Nr. 636 (Cod postal:117620), Recea, Jud. Arges, Romania

  • 0248-696143
  • 0248-696178

Prezentarea localitatii

Persoane din institutie:

Primar: Pană Marin
Viceprimar: Neagoe Ion
Secretar: Butună Maria
Contabil: Cîrstea Mariana-Sorina
Jurist: Rădulescu Mihaela
Registru agricol: Popescu Maria
Taxe şi impozite: Marinescu Marilena

Suprafata: 63,38 km

Intravilan: 779 ha

Populatie: 3302

Nr. scoli: 4

Numele localitatilor aflate in administratie:

Deagu de Sus, Deagu de Jos, Goleasca, Orodelu

Asezarea geografica:

Comuna Recea este o unitate teritorial-administrativă, din România, Regiunea Sud-Muntenia, situată în partea de sud a judeţului Argeş, la 45 km de reşidinţa judeţului, Municipiul Piteşti şi la 21 km de oraşul Costeşti.
Se învecinează:
- la nord cu comuna Buzoiești;
- la est cu Negrași;
- la sud cu Izvoru;
- la vest cu Ungheni.
În componența sa intră cinci sate, care în afara celui de reședintă sunt: Deagu de Sus, Deagu de Jos, Goleasca și Orodelu, având o suprafață de 63,38 km.
Teritoriul comunei este străbătut de următoarele căi rutiere: DJ 504 Vulpești Alexandria, în totalitate monitorizat, care face legătura cu DN 65A Pitești - Roșiori, DC 122 Cornățel - Deaguri, DC 123 Deagu de Sus - Bârlogu (comuna Negrași), DC 126 Orodelu - Goia (comuna Ungheni). 
Recea, satul de reşedinţă este aşezat în partea de sud-est a comunei şi este străbătut de râul Teleorman;
Deagu de Jos este situat în partea central-estică a comunei, la o distanţă de cu o formă alungită şi o structură compactă;
Deagu de Sus este situat în partea de nord-est a comunei, la o distanţă de 3 km de satul de reşedinţă;
Goleasca se află în partea de nord-est a comunei, la o distanţă de 5 km faţă de satul de reşedinţă;
​Orodelu, situat pe malul drept al râului Teleorman, se află în partea de sud-est a comunei, la o distanţă de 1 km faţă de satul de reşedinţă.
Geomorfologia
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Recea aparţine Câmpiei Găvanu - Burdea, parte integrantă a marii unităţi denumită Câmpia Română.
Geneza Câmpiei Găvanu – Burdea este aluvioproluvială, constituind de fapt o prelungire morfologică şi structurală a Piemontului Getic, clădită din aluviunile cărate de cursurile de apă din zonele înalte din nord.
Relieful, tipic de câmpie, este domol, cu aspect larg valurat. Altitudinile prezintă valori cuprinse între 180 - 210 m pe interfluvii şi 155 - 170 m în lunca râului Teleroman. Înclinarea generală este de la NV spre SE cu o pantă medie de 3,3%.
Este fragmentat de mai multe văi printre care Telormanul, Negraşu, Săracu şi Valea de Câmp sunt cele mai importante. Energia reliefului are valori relativ ridicate pentru zona de câmpie, fiind cuprinse între 5 - 20 m. 
Morfologic, în cuprinsul perimetrului Recea, se disting clar complexul de vale al Teleormanului şi câmpul propriu - zis.
Complexul de vale al râului este bine individualizat, în cadrul lui putându-se separa albia minoră, albia majoră, lunca, terasa joasă şi versanţii, care fac trecerea la câmpul înalt. 
Albia minoră este clar conturată cu maluri înalte de 2 - 3 m şi cu lăţimi de 7 - 10 m. În profil longitudinal formează numeroase meandre care se adâncesc continuu ca urmare a eroziunii fluviatile asupra malurilor, proces facilitat de natura friabilă a depozitelor geologice şi de pantă mică a albiei, care în zonă e de 0,13%.
Albia majoră este bine exprimată cu maluri înalte de 3 - 5 m şi cu lăţimide 30 - 40 m. 
Lunca este bine individualizată, având dezvoltare relativ uniformă pe ambele părţi ale râului, cu lăţimi cuprinse între 1000 – 1500 m. Microrelieful este pseudouniform, caracterizat prin prezenţa unor areale microdepresionare, care în perioadele cu precipitaţii excesive sunt ocupate de ape şi transformate în bălţi, unde se dezvoltă o vegetaţie hidrofilă abundentă. De semnalat este fragmentarea destul de pronunţată cu o serie de canale de desecare şi de preluare a viiturilor ce se formează pe văile secundare afluente râului (Valea de Câmp, Valea Săracu, Valea Mateeştilor).
Terasa joasă este prezentă doar pe partea dreaptă a râului sub forma unei benzi continue ce începe de la nord de satul Goia (comuna Ungheni) şi până la Orbeasca de Sus (judeţul Teleorman), având altitudinea relativă de 2 - 5 m. 
Versanţii râului sunt bine conturaţi, cu înălţimi de 20 - 25 m, cel drept fiind mult mai abrupt, cu pante de 20 - 30%, iar cel stâng mai domol, cu pante de 10 - 18%. 
Câmpul propriu - zis, care ocupă cea mai mare parte din suprafaţa perimetrului are aspect realtiv neted. În cuprinsul său se pot observa largi ondulări negative şi pozitive create de văile secundare care drenează teritoriul comunei. Sunt prezente şi unele areale semiendoreice, lipsite de drenaj de suprafaţă, în care apele din precipitaţii băltesc cu uşurinţă şi ca urmare a drenajului intern împiedicat.
Văile secundare care drenează câmpul înalt sunt: Valea de Câmp, Valea Săracu, Valea Mateeştilor, Valea Negraşu şi Valea Vlădaia. 
Valea de Câmp drenează extremitatea nord - vestică a perimetrului, prezentând până în amonte de DJ 504 o albie bine conturată, cu lăţimi de 40 - 60 m şi cu versanţi înalţi de 10 - 15 m. Pe tronsonul cuprins între baza versantului şi DJ 504 este puternic înfundată cu vegetaţie hidrofilă. În aval de podul de la DJ 504 albia a fost canalizată până la vărsarea în râu.
Valea Săracu drenează câmpul de la vest de Valea Negraşu, curgând pe direcţia nord - sud prin satele Deagu de Sus şi Deagu de Jos. Este o albie bine dezvoltată, a cărei albie minore are lăţimi de 6 - 8 m şi maluri înalte de 2 - 2,5 m. În sectorul cuprins între limita nordică a perimetrului şi DJ 504, albia sa este curată, fără vegetaţie hidrofilă care să împiedice scurgerea apelor de viitură. Excepţie face un mic tronson din amonte de podul de la DJ 504, în care albia este puternic înfundată cu vegetaţie arboricală şi ierbacee. În aval de pod a fost regularizată cu canal de pământ până la vărsarea în râu.
Valea Mateeştilor este un mic torent cu obârşia în cuprinsul perimetrului, având o albie slab exprimată, înfundată cu vegetaţie în sectorul din amonte de DJ 504. În cuprinsul luncii a fost regularizată cu canal de pământ.
Valea Negraşu drenează partea central estică a perimetrului având cel mai mare bazin hidrografic din văile secundare. Albia este clar conturată, prezentând lăţimi de 5 - 10 m şi maluri înalte de 2 - 2,5 m. În amonte şi val de DJ 504 pe o lungime de cca 600 m, albia sa este puternic înfundată cu o vegetaţie arboricală şi ierbacee din care cauză produce inundaţii asupra a 4 - 5 gospodării ţărăneşti situate în apropierea cursului său. 
Valea Vlădaia drenează extremitatea sud - vestică a perimetrului, curgând pe direcţia NV - SE, pe teritoriul satului Orodelu. Are o albie bine conturată în amonte de DC 124, cu maluri înalte de 2 - 4 m şi cu lăţimi de 2 - 3 m. În luncă, albia sa este slab exprimată, înfundată cu vegetaţie până în sudul localităţii Orodelu, de unde a fost canalizată până la vărsarea în râu. 
Morfodinamica actuală a reliefului este guvernată de procese legate de activitatea de eroziune fluviatilă şi acumulare în lungul albiilor mai mari, precum şi eroziunea torenţială pe versanţii abrupţi.
Hidrogeologia
Din punct de vedere hidrogeologic, în comuna Recea se semnalează prezenţa acviferelor de tip freatic şi de adâncime. 
Acviferul freatic este cantonat în formaţiunile poros permeabile ale Holocenului, reprezentate prin nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri, a căror grosime variază între 2 şi 12 m.
Acviferul freatic are nivel liber, fiind delimitat în bază de un orizont argilos, impermeabil, iar la partea superioară de suprafaţa piezometrică. Acesta este alimentat exclusiv din precipitaţiile care cad pe suprafaţa lui de dezvoltare, prin infiltrarea acestora, în orizonturile permeabile. 
Suprafaţa piezometrică suferă fluctuaţii însemnate în timpul anului, în funcţie de regimul precipitaţiilor. Astfel, în perioadele de secetă prelungită nivelul apei în fântâni scade foarte mult, cu precădere în cuprinsul câmpului înalt, unde se semnalează chiar fenomenul de secare a acestora. 
În anii cu precipitaţii abundente, nivelul piezometric se ridică cu câţiva metri, atingând în luncă adâncimi mai mici de 0,5 m. 
Acviferele de adâncim – stratele acvifere de adâncime au fost puse în evidenţă de numeroase foraje executate în cuprinsul perimetrului, în scopul alimentării cu apă a populaţiei şi animalelor, precum şi pentru irigaţii. Acestea au fost săpate cu precădere în lunca Teleormanului, la adâncimi cuprinse între 40 şi 60 m.
Rețeaua hidrografică 
Teritorul comunei Recea face parte din bazinul hidrografic al râului Vedea, subbazinul Teleormanului.
Râul Teleorman constituie artera hidrografică principală care străbate perimetrul la limita sa sud – vestică. Acesta îşi are izvoarele în cuprinsul Platformei Cotmeana, pe teritoriul comunelor Băbana şi Moşoaia. După ce străbate zona de platformă intră în câmpie la Podul Broşteni, pe care o parcurge până la vărsarea sa în râul Vedea.
Prezintă regim de scurgere permanent, începând din aval de oraşul Costeşti, cu alimentare pluvionivală şi cu alimentare subterană moderată, fiind singurul râu din sistemul hidrografic Vedea, care nu seacă nici în anii cei mai secetoşi. Un rol important în menţinerea cursului îl are în perioadele secetoase alimentarea subterană atât prin drenarea freaticului, cât şi ca urmare a aportului din acviferele de adâncime, cantităţi însemnate de apă din forajele arteziene în sectorul Cornăţel – Recea – Izvoru – Popeşt, ajungând în albia râului.
Regimul scurgerii râului este puternic influenţat de cel al precipitaţiilor. Apele mari se produc primăvara, începând cu sfârşitul lunii februarie şi în martie.Acestea durează 2 – 5 săptămâni, în funcţie de rezervele de zăpadă din bazinul său hidrografic, de intensitatea topirii şi de caracteristicile ploilor care însoţesc topirea. Viiturile cele mai accentuate şi cu frecvenţa cea mai ridicată au loc primăvara, iar cele cu frecvenţa cea mai mică apar toamna şi iarna.
Formarea celor mai mari debite este legată aproape exclusiv de viiturile din ploi cu caracter de aversă şi care acoperă toată suprafaţa bazinului de recepţie. 
Scurgerea minimă se produce la sfârşitul verii şi toamna în lunile august, septembrie, octombrie, perioadă în care se înregistrează cantităţi reduse de precipitaţii, iar evapotranspiraţia se menţine încă la valori ridicate. Debite mici se semnalează şi iarna, când precipitaţiile cad în cea mai mare parte sub formă de zăpadă şi când, ca urmare a temperaturilor foarte coborâte, cantităţi însemnate din apa râului sunt imobilizate în gheaţă.
Râul Teleorman nu produce inundaţii asupra terenurilor agricole din luncă, malurile înalte de 2,5 – 3,5 m şi lăţimea albiei de 40 – 50 m nepermiţând ieşirea apelor din matcă.
Văile secundare care drenează teritoriul comunei sunt: Valea de Câmp, Valea Săracu, Valea Mateeştilor, Valea Satului, Valea Negraşu şi Valea Vlădaia. Toate îşi au obârşia în cuprinsul Câmpiei Găvanu – Burdea, prezentând un regim de curgere torenţial pronunţat, influenţat de repartiţia precipitaţiilor în timpul anului. Doar Valea Săracului îşi menţine cursul tot timpul anului, chiar în anii cei mai secetoşi, contribuţie însemnată având lacul de acumulare de la Cornăţelu, care reglează în bună măsură scurgerea apelor pe acest pârâu. 
Tipul de alimentare specific acestor văi este cel din ploi şi zăpezi cu alimentare subterană slabă şi foarte slabă, caracteristic tuturor pâraielor autohtone din cuprinsul Câmpiei Române. Regimul scurgerii este puternic influenţat de acela al precipitaţiilor, înregistrându-se viituri puternice în sezonul primăvară – vară, când cad cantităţi însemnate de ploi, care determină formarea debitelor maxime anuale.
Regimul climatic
Valorile elementelor climatice pun în evidenţă faptul că teritoriul comunei Recea are o climă temperat – continentală moderată. 
Temperatura medie anuală este de 10,1°C, a lunii celei mai calde (iulie) de 21,7 °C, a lunii celei mai reci (ianuarie) de -3,2 °C, reprezentând o amplitudine între lunile extreme de 24,9 °C.
Regimul temperaturilor este determinat de particularităţile sinoptice ale fiecărui anotimp. Vara se înregistrează temperaturi maxime de peste 30 - 35°C, cu precădere în luna iulie, iar iarna, preponderent în ianuarie, temperaturi scăzute, atrăgând frecvent - 20°C.
Precipitaţiile medii anuale sunt de 545 mm, fiind neuniform distribuite în timpul anului. Cele mai mari cantităţi se înregistrează în lunile iunie (73 mm) şi iulie (80,7 mm), iar cele mai mici în lunile ianuarie (21,1 mm) şi februarie (20,2 mm).
Cea mai mare parte din cantitatea precipitaţiilor anuale cade sub formă de ploi (cca 80%), care în anotimpul călduros al anului prezintă caracter dominant de averse.
Numărul zilelor cu precipitaţii sub formă de zăpadă este de cca 20, iar durata medie anuală a stratului de zăpadă variază între 30 şi 50 zile. 
Vânturile predominante sunt cele din direcţia est, nord – este dar şi din vest. Iarna bate dinpsre est şi nord - est Crivăţul, un vânt rece şi uscat, care spulberă zăpada de pe formele pozitive de relief, umplând pe cele negative şi scade temperaturile cu cca 10°C - 15°C. Dinspre vest suflă Austrul, o componentă mediteraneană, cald şi uscat vara, ploios iarna. 
Dinspre sud şi sud - vest bate Băltăreţul, tot o componentă mediteraneană, care aduce iarna ploi şi determină topirea timpurie a zăpezii din Câmpia Română.

Activitati economice principale:

Principala ramură economică este agricultura unde își desfășoară activitatea majoritatea locuitorilor din comuna Recea.
În localitate se realizează activități industriale de mică amploare ca: 
- activitaăți de morărit-panificație existând un număr de 2 mori în satul Recea pentru grâu si porumb, o fabrică de pâine cu o capacitate de producție de 1000 pâni pe zi: 
- începând cu anul 2007 pe raza comunei respective în punctul Lunca (Deagu ) au lua fintță 2 ferme de creșterea porcilor în sistem industrial și o ferma de creșterea oilor în satul Recea. 
În comună există un număr de 9 firme cu activitate în domeniul comerțului din care: 
- depozit cu materiale de construcții 
- societăți cu profil agricol în satul Deagu de Sus cu capacitate de depozitare a cerealelor.

Locatia noastra

Ghidul Primariilor

copyrights © 2018 Millenium Management. Realizare: Gloobus Software Development.    All rights reserved.

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor!
Pentru mai multe informatii despre cookie-uri puteti citi aici.