PRIMĂRIA RÂŞCA

Rasca

Tip: Comuna

Adresa: (Cod postal:727388), Rasca, Jud. Suceava, Romania

Cuvantul Primarului

Cuvantul Primarului:

Prezentarea localitatii

Persoane din institutie:

Primar: Ion Bosînceanu
Viceprimar: Rusu N. Neculai
Secretar: Rusu Ana Maria
Contabil: ec. Avăcăriţei Neculai

Suprafata: 20714 ha

Intravilan: 610 ha

Extravilan: 20104 ha

Populatie: 5146

Gospodarii: 1915

Nr. locuinte: 1915

Nr. gradinite: 4

Nr. scoli: 5

Numele localitatilor aflate in administratie:

Rîşca, Buda, Slătioara, Dumbrăveni, Jahalia

Asezarea geografica:

Comuna Rîșca, al carui nucleu artistic, cultural și spiritual este Sfânta Mănăstire Rîșca, este așezata în depresiunea cu același nume, pe valea Râului Rîșca, afluent de gradul I al Râului Moldova în partea de Nord a Subcarpatilor Moldovei. In cadrul judetului, comuna Rîșca se află așezată în partea de SE, la 18 km de orașul Fălticeni, având legătura cu acesta prin DJ 155 A, și la 48 km de Suceava. Comuna Rîșca este învecinată la V și NV de comuna Cornu Luncii, la N de comuna Baia, la E de comuna Bogdănești, la SE de comuna Boroaia, toate din județul Suceava, iar în partea de S cu județul Neamț, la SV comuna Pipirig, tot din județul Neamț. În cadrul comunei, satele componente, respectiv, satul Rîșca, centrul de comună și satele Dumbrăveni, Buda și Slătioara sunt așezate în depresiunea Rîșca, la o altitudine de 385 – 445 m, iar satul Jahalea este așezat pe dealul cu același nume la o altitudine de 490 m. 
Istoric
Pentru prima dată, numele localitații Rîșca, este menționat în sec. al XIV-lea, pe timpul domnitorului Bogdan I-ul, care a construit o mănastire de piatră lâng actuala mănăstire, arsă de tătari în anul 1510. Bogdănești, acesta este primul nume al mănăstirii ce mai târziu s-a numit Rîșca - denumirea provine de la moșia Bogdănești a domnitorului Bogdan I, întemeietorul Moldovei ca stat feudal. Nu se cunoaște dacă acest sfânt lăcaș a fost mănăstire sau schit. Istoria acestei mănăstiri s-ar scrie urmărindu-se începutul istoriei statului feudal Moldova. Pe la 1343, Voievodul Bogdan I, venind în pribegie din Cuhea Maramureșului, s-a stabilit, în târgul Baia cumpărând satele și moșiile din această zonă. Perioada lui de domnie între 1343 si 1356, voievodul Moldovei și soția sa, Doamna Maria, a ctitorit mănăstirea Bogdănești, probabil în anul 1343, pe malul stâng al râului Rîșca, în apropierea pârâului Bogdănești, pe o terasă mai înaltă a moșiei cu același nume. Mănăstirea Bogdănești, ținea de târgul Baia, unul din cele mai vechi târguri ale Moldovei, datând din sec. al XII-lea, târg ce se află la răscrucea a trei drumuri comerciale importante. Așadar, cei mai numeroși închinatori erau negustorii care făceau danii și chiar cereau să fie înmormantați aici. Mănăstirea Bogdănești, a avut parte de o perioadă de înflorire până la jumatatea sec. al XV-lea, când începe o perioadă de declin datorată tulburărilor, războaielor și jafurilor repetate la care a fost supusă. Tot în acestă perioadă, moșiile încep să fie înstrăinate, cele mai multe dintre ele fiind cumpărate de boierul razes Petru Oarta. În vara anului 1510, tătarii hanului Beit-Gherel, au pustiit și ars printre altele și Mănăstirea Bogdănești, multe bunuri ale mănăstirii, fiind furate. Unii călugari, au fost "spilciuiți" (torturați), iar alții au reușit să fugă în păduri, ascunzându-se în Rapa Dracului, numită și Doda. Călugării care au scăpat, l-au rugat pe Bogdan III și pe Doamna Ruxandra, sa-i ajute să refacă lăcașul lor obștesc. Voievodul, a acceptat reantemeierea obștii, condiționând ca monahii să reantemeieze așezamăntul monahal mai înspre munți, pe locul actual al Mănăstirii Rîșca. Se pare că pe locul fostului așezământ, s-a reconstruit un nou schit, ce a dăinuit cam cincizeci de ani (între 1528-1574), la anul 1620, nemailocuind nici un călugar, iar locul fiind complet pustiit. Astfel, la anul 7020 (1512), s-a început construirea bisericii "Sfântul Ierarh Nicolae", cu porunca și cheltuiala lui Bogdan Voda, fiul lui Ștefan cel Mare și Sfânt și fratele de pe tată al lui Petru Rareș, cu blagoslovenia mitropolitului Teoctist al II-lea. Această nouă mănăstire, este cunoscută tot cu numele de "Bogdănești". În anul 1528, izvoarele istorice consemnează o invazie a turcilor în Moldova, sub comanda sultanului Suliman. Domnul Moldovei, Petru Rareș (1527-1538, 1540-1546), fuge în Ardeal, la Ciceu (cetate moldovenească), împreună cu familia. După ce vremurile s-au mai potolit, adică pe la anul 1540, la îndemnul episcopului Macarie al Romanului, domnitorul Petru Rareș, ca un act de multumire că a scăpat nevătămat din prigoana turcă, a ridicat o nouă mănăstire pe locul celeia zidite de Bogdan al III-lea. Data începerii construcției este în anul 1542, dar întreaga mănăstire a fost terminată în timpul domniei lui Petru Rareș, în anul 1552. De la intemeierea sa de către Bogdan I și până în prima jumătate a sec. al XVI-lea, mănăstirea în cauză, a purtat numele de Bogdănești, de la ctitorul ei. În intervalul 1542-1560, ea a fost numită când Bogdănești, când Rîșca. Începând însă cu anul 1560, toate documentele de referință numesc această mănăstire Rîșca, precum arată și textul pisaniei originale. Se pare că numele de "Rîșca" reprezintă romanizarea slavonescului (recica), care înseamnă "pârâu", astfel, mănăstirea împrumutând toponimul râului care curge în apropierea ei și al moșiei pe care este așezată. Localitatea Rîșca, apare odată cu Mănăstirea Rîșca - la început, oamenii ce deserveau mănăstirea, erau călugarii, robii mănăstirești și țiganii, care pe măsura înmulțirii lor, a extinderii domeniului mănăstiresc și a defrișărilor, părăsesc incinta mănăstirii, formând satul Rîșca. Acesta s-a dezvoltat treptat, iar numărul locuitorilor a crescut și datorită venirii unor transilvăneni (în anul 1699) și bucovineni (în anul 1774), când provinciile lor de proveniență, au fost ocupate de habsburgi. În anul 1835, în Rîșca existau 100 de curți, iar la cartografia din anul 1893, erau 1165 locuitori și apăreau noi sate; Slătioara cu 498 locuitori și Jahalia cu 191 locuitori. La recensământul din 1912, Rîșca sat avea 1525 locuitori, Slătioara 360, Jahalia 234 și apare satul Buda cu 381 locuitori. Creștera numărului de locuitori, s-a datorat și dezvoltării exploatării pădurii și apariției fabricilor de cherestea. 
Școala din Rîșca
Scurt istoric al școlii din comuna Rîșca
La începutul secolului al XIX-lea functionau școli particulare și școli de stat în număr destul de redus din cauza lipsei de spațiu și a deficitului de învățători. Rîșca s-a situat la loc de frunte în comparație cu așezările rurale vecine în ceea ce privește înființarea unităților școlare. În anul 1839 funcționa pe lângă Mănăstirea Rîșca o școală în care se învață Ceaslovul și nu era accesibilă oricui. Creșterea numărului populației și implicit a copiilor de vârsta școlară, distanța mare pe care trebuia să o parcurga elevii din Rîșca până la cea mai apropiată școală au determinat autoritățile să dispună înființarea în 1870 a unei școli în satul Rîșca. Primul învățător al școlii a fost Ion Andreescu (absolvent a două clase de Școală Normală) în perioada 1870-1883. Școala nu avea un local propriu și a funcționat într-o clădire cu o camera și o tindă ce fusese înfirmerie a satului, amplasată pe locul actualei grădinițe. Această clădire se va dovedi improprie pentru școală, primind o alta destinație, iar școala va funcționa în diferite spații, în special în casele învățătorului Gheorghe Grigorescu, în camera de la nord dinspre ulița bisericii. Pentru acest spațiu statul platea chirie. Gheorghe Grigorescu a fost al doilea învățător al Școlii Rîșca, fiind considerat însa ctitorul învățământului din Rîșca, deoarece a funcționat aici timp de 40 de ani (1883.1923). În anul 1886, prin Ordinul Ministerului Instrucției nr. 3147 primea gradul didactic I în învățământ. Legea din 1896 propusa de Petru Poni, ministrul Învățământului, prevedea încurajarea prelucrării lemnului în învățământul agricol și profesional. Școala Rîșca a trecut la aplicarea acestei prevederi și în vara anului 1901, la expoziția organizată de Școala nr. 1 Fălticeni, expune coșuri de nuiele. Din 1910 se înființează al doilea post de învățător, astfel ca în afară de clasa care funcționa în casa învățătorului Grigorescu s-a mai amenajat o sală de clasă în casa lui Gheorghe Grigoriu, mutată ulterior și pe la alți gospodari. Este luata inițiativa construirii unui local de școală din fondurile statului. Se întocmește documentația în 1914, este înaintată Ministerului Instrucțiunii și Cultelor, dar lucrările n-au putut demara datorită primului război mondial. În perioada refacerii economice, după război, problema construcției școlii revine în actualitate. Pământul pe care urma să se construiască școala a devenit proprietatea comunei, în urma schimbului funciar făcut de cetățeanul Prodan cu comuna. Construcția școlii a început în anul 1921 sub direcțiunea lui Ion Lateș. Localul a rezistat până astăzi, iar din anul 2002 a intrat într-un program de modernizare, lucrările fiind în plină desfășurare, urmând ca în toamna lui 2004 sa fie redată învățământului. Au urmat mai mulți învățători cu perioade mai lungi sau mai scurte de activitate – Miron Verdes, Jan Grigorescu, și din 1938 până în 1963 Constantin Lazariu. Din anul școlar 1958-1959 la Școala Rîșca se înființează ciclul gimnazial, efectivul de elevi este mare, iar școala devine neîncăpătoare. Sunt amenajate săli de clasa în clădirea anexă a Primăriei și în localul Căminului Cultural. A urmat o serie de directori care au contribuit major la modernizarea și dotarea materială și didactică a școlii. Astfel:
- între anii 1964 – 1970 învățătorul Vasile Mihailescu – începe construcția unui nou local de școală, construit într-un timp foarte scurt și dat în folosință în 1970;
- între anii 1971 – 1977 profesoara Virginia Jamt – s-a ridicat atelierul școlii și s-au dotat mai multe săli de clasă cu mobilier școlar;
- între anii 1978 – 1988 profesoara Elena Petroaia – s-au construit patru săli de clasă și s-au realizat mai multe cabinete școlare;
- între anii 1989 – 1995 profesorul Mircea Butnaru – reface acoperișul școlii și se ocupă de construirea unor săli de clasă la celelalte școli din comună;
- din 1996 până în 2016 profesorul Mihai Corduneanu – s-a ocupat și se ocupă de modernizarea și reconstrucția școlilor din comună, a realizat un cabinet de informatică, a introdus internetul, etc…
DIN IANUARIE 2017 – PROF Dumitrut Ionela
În prezent la nivelul comunei Rîșca funcționează un numar de 7 școli și grădinițe și anume:
Școala cu clasele I-VIII nr. 1 Rîșca - nr. elevi 473 - nr. preșcolari 62
Școala cu clasele I-IV nr. 2 Rîșca - Satu Nou  - nr. elevi 22 - nr. preșcolari 12
Școala cu clasele I-IV Buda II - nr. elevi 26 - nr. preșcolari 16
Școala cu clasele I-VIII Buda I - nr. elevi 55 - nr. preșcolari 17
Școala cu clasele I-IV Slătioara - nr. elevi 21 - nr. preșcolari 15
Școala cu clasele I-IV Jahalia - nr. elevi 0 - nr. preșcolari 0
Școala cu clasele I-IV Dumbrăveni - nr. elevi 0 - nr. preșcolari 0
Orientare în zonă:
Punct de informare turistică - Agenția de turism Fălticeni 18 km
Oraș - Fălticeni 18 km
Comună - Bogdănești - 3 km
Aeroport - Salcea-Suceava 65 km
Gară - Fălticeni 18 km
Autogara - Fălticeni 18 km
Rîu/fluviu - Râul Moldova 12 km
Drumul național DN 15 C 10 km

Activitati specifice zonei:

Creșterea animaleor: oi, vaci, capre, porci, păsări
Agricultură ecologică - pomi fructiferi, apicultură
Prelucrarea primară și secundară a lemnului
Exploatare forestieră
Piatră de râu și de carieră pentru construcții

Activitati economice principale:

Solurile predominante sunt cele silvestre, care în conditiile de climă umedă unde cantitatea de precipitații este de peste 700 mm anual, capătă diferite grade de podzolire. La acestea se adaugă solurile aluvionare de-a lungul Râului Rîșca. Arealul solurilor silvestre nu se suprapune astăzi exact peste cel ocupat de păduri, el ocupând practic întregul bazin al raului Rîșca. Aceasta demonstrează că pădurile, sub influența cărora s-au format și evoluat aceste soluri, erau mult mai întinse decât cele de astăzi. Pe interfluvii și platouri, solurile silvestre podzolice ocupă cele mai întinse suprafețe; pe areale mai mici alături de acestea sunt răspândite și solurile silvestre brune și brune gălbui. Prezența orizonturilor A, B, C, D, nediferențiate structural, cu tranziții lente între ele, cu argilizare activă, caracterizează aceste soluri. Orizontul A-humifer este de culoare închisă, iar cel B-argilo-fluvial este puțin permeabil și îngreunează drenajul intern, astfel ca majoritatea solurilor podzolice silvestre de aici prezinta tendințe de pseudogleizare. Textura și materialul parietal influentează într-o anumită măsura intensitatea procesului de podzolire. În concluzie, în zona bazinului Rîșca predomina solurile slab productive, silvestre, lutoase, cu diferite grade de podzolire, grele, umede care pentru a da producții bune au nevoie de mari cantități de îngrășăminte organice și pe bază de calcar.
Subsolul:
Structura geologica și vârsta reliefului constituie principalii factori care duc la prezența resurselor în această zonă. În urma cercetărilor efectuate de I.P.G. Suceava, atât în anii 1900 – 1905 cât și în anii 1980 – 1990, au fost descoperite resurse ale subsolului, respectiv cărbune (lignit), în strat de 60 – 80 cm grosime, cu o putere calorica cuprinsă între 200 – 4500 kcal. Zăcămintele de cărbuni sunt de calitate inferioară, în cantități mici, nerentabile de a fi exploatate. Apariția zăcămintelor de cărbuni din această zonă trebuie pusă în legătură cu existența, la începutul sarmatianului, a unei zone lagunare la marginea Carpaților, în care s-a putut aduna materia vegetală din care provin cărbunii. Lucrările de prospecțiuni geologice efectuate în anii 1978 – 1979 pe valea Rîscutei au dus la identificarea unor resurse de șisturi bituminoase. Galerii deschise atât pe dreapta, cât și pe stânga râului au arătat că straturile de șisturi sunt relativ subțiri (1,5 – 3 m), cu intercalații de argilă și nisipuri. Șisturi bituminoase s-au identificat pe valea pârâului Ghizinoaia și pe un mic afluent pe stânga al Slătioarei – Dumbrăveni. Resursele de sare gemă se găsesc pretutindeni în acest bazin, iar pe afluenții mici ai pârâului Slătioara este suficient să înlături stratul de sol ca sa dai de sare. Forajele numeroase, de mică adâncime (pâna la 400 m) efectuate de I.P.G. au semnalat prezența sării chiar de la suprafață, pe grosimi mari, până la adâncimi de 250 – 400 m. Gresiile, calcarele sarmatice, nisipurile, prundisurile și bolovănișurile din albiile râurilor și pâraielor, precum și apele subterane de la baza teraselor, de bună calitate, constituie resurse importante. Mai sunt și alte resurse ca: argila de calitate bună care este folosită la fabricarea cărămizilor ai a altor produse ceramice (teracote, țigle), izvoarele cu ape sărate și izvoarele cu ape sulfuroase de la Slătioara. În satul Slătioara, pâna în anul 1940, au funcționat "Băile Crăiescu". În tratamentul bolilor reumatismale s-au înregistrat efecte notabile, în unele cazuri, miraculoase, după o singură perioadă de cură. 
Repartitia tipurilor de sol:
Suprafata Totală 2425 ha
Brun argilo iluvial 225 ha - 9,2%
Brun luvic 312 ha - 12,8 %
Albic tipic 863 ha - 35 %
Gleic tipic 200 ha - 9,5%
Litosoluri 825 ha - 33,5% 
Firme reprezentative:
Didar Trans SRL
Coop Star Rîşca
Musetelul Farm SRL
Lorenmar SRL
Luctudor SRL
Forestrans SRL
Panilemn Dan SRL
Mitrotrans SRL
Chiparosul SRL
Ares Fam SRL
Haiducul SRL
Popas Rîșca SRL

Obiective turistice:

Sihatria Rîșca - din Poiana lui Ion
Codrii Rîșcăi - drumeții montane
Muzeul satului "Voievod Petru Rareş"
Poiana Sfântului Ioan de la Râşca
Schitul Sfântului Glicherie Mărturisitorul
Izvoru de ape sulfuroase
Stâni ecologice de oi și capre
Stejarii seculari de la Budacelu
În prezent pe teritoriul comunei Rîșca sunt un număr de 11 biserici și anume:
Mănăstirea Rîșca cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, Ziua Sfintei Cruci 
Mitrtopolia Slătioara(de Stil Vechi) cu hramul Schimbarea la Față a Mântuitorului, Sfântul Flicherie Mărturisitorul
Biserica Rîșca cu hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, Duminica Mare 
Biserica Satul Nou (de Stil Vechi) cu hramul Adormirea Maicii Domnului, Duminica Orbului din Naștere
Biserica Jahalia cu hramul Sinții Aehangheli Petru și Pavel
Biserica Slătioara cu hramul Sfinții Ierarhi Vasile Grigorie și Ioan
Biserica Buda cu hramul Nașterea Sfintei Marii, Sfinții Arhangheli Petru și Pavel 
Schitul de maici Buda (de Stil Vechi) cu hramul Duminica Mironosițelor 
Mănaăstirea Măgura(de Stil Vechi) cu hramul Sfinții Ierarhi Vasile Grigorie și Ioan
Sihastria Rîşcăi cu hramul Sântul Ioan de la Rîșca 
Catedrala Slătioara (de Stil Vechi) cu hramul Pogorârea Sfântului Duh

Evenimente locale:

Ziua comunei de "Sfânta Treime" la Monumentul Eroilor din Dealul Gri
Festivalul Slătiorii dedicat cântecului de cătănie - (penultima duminică din octombrie)

Facilitati oferite investitorilor:

Serviciile la orice oră şi zi ale administraţiei publice locale
Terenuri din domeniul privat al comunei în toate zonele din Râşca pentru construire obiective de orice fel prin: închiriere, concesionare, vânzare
Personal specializat în proiecte şi forţă de muncă locală
Oportunități:
Izvoarele cu ape sărate și izvoarele cu ape sulfuroase de la Slătioara
În satul Slătioara, pâna în anul 1940, au functionat "Baile Craiescu". În tratamentul bolilor reumatismale s-au înregistrat efecte notabile, în unele cazuri, miraculoase, după o singură perioadă de cură.
Turism – ecumenic și spiritual
Pensiuni agroturistice

Proiecte de investitii:

Rabilitare și dotare cămin cultural Rîșca
Construire cămin cultural Slătioara
Modernizare drumuri agricole
Reabilitarea și modernizare a unui număr de 4 școli (Rîșca, Satu Nou, Buda și Slătioara)
Reabilitarea școlilor din Dumbrăveni și Jahalia și schimbarea destinației în cămin sătesc Jahalea și after scool Dumbrăveni
Modernizare drumuri comunale prin PNDL
Înființare de apă și canalizare în comuna Rîșca prin fornduri europene nerambursabile
Reabilitare pod rutier de la Vad – prin GAL confluențe nordice

Documente

Tip Nume Data adaugarii
buget_finante salarii autoritati publice 2018 11.04.2018 Descarcare
buget_finante salarii 2018 indemnizatii 11.04.2018 Descarcare
buget_finante salarii 2018 cultura 11.04.2018 Descarcare
buget_finante salarii 2018 consilieri locali 11.04.2018 Descarcare
buget_finante salarii 2018 asistenta sociala 11.04.2018 Descarcare

Locatia noastra

Ghidul Primariilor

copyrights © 2018 Millenium Management. Realizare: Gloobus Software Development.    All rights reserved.

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor!
Pentru mai multe informatii despre cookie-uri puteti citi aici.