PRIMĂRIA PONOR

Ponor

Tip: Comuna

Adresa: Principală, nr. 84 (Cod postal:517565), Ponor, Jud. Alba, Romania

Cuvantul Primarului

Cuvantul Primarului:

Prezentarea localitatii

Persoane din institutie:

Primar: Petruţ Bujor ;

Viceprimar: Groza Mihai Irinel ;

Secretar cu atribuţii: Bercea Maria; 

Contabil: Stan Maria ;

Inspector de specialitate compartiment financiar contabil: Felea Maria Speranţa

Suprafata: 6216 ha

Intravilan: 299 ha

Extravilan: 5917 ha

Populatie: 697

Gospodarii: 303

Nr. locuinte: 335

Nr. gradinite: 1

Nr. scoli: 3

Numele localitatilor aflate in administratie:

 

          

     

        

Asezarea geografica:

Comuna Ponor este amplasată în partea de nord-vest a judeţului Alba la o distanţă de 35 km faţă de municipiul Aiud oraşul cel mai apropiat şi 68 km de reşedinţa judeţului – municipiul Alba-Iulia.

            Legătura comunei cu reţeaua judeţeană şi naţională de drumuri se face prin drumul judeţean DJ 107 I Aiud – DN – 74 (Abrud) drum care este modernizat pe o lungime de 8 km (Aiud-cabana Sloboda).

            Comuna Ponor se învecinează la nord cu comunele Sălciua şi Baia de Arieş, la sud comunele Întregolde-Rîmeţ, la est comuna Rîmeţ, iar la vest cu comuna Mogoş.

            Comuna Ponor are în componenţă şase sate:

1.    Ponor

2.    După-Deal

3.    Vale în Jos

4.    Valea Bucurului

5.    Geogel

6.    Măcăreşti

1.            Satul Ponor – centru de comună – urmăreşte cursul văii Ponorului, dar din cauza reliefului frământat, casele sunt aşezate dispersat. Satul beneficiază de acces direct la DJ-107 I pe care îl străbate în partea sudică. Centrul de comună beneficiază de principalele instituţii administrative:

·         Primăria comunală

·         Cămin cultural

·         Post poliţie

·         Şcoală Gimnaziala Ponor

·         Grădiniţă

·         Dispensar comunal

·         Centru de colectare şi prelucrare lapte

·         Magazin sătesc şi privat

·         Biserică ortodoxă şi casă parohială

.         Manastirea  de calugari  ''Sf. Nectarie " Ponor

.         Manastirea  ,,Sf. Spiridon si Sf. Mc. Eustatie,Auxentie,Evghenie,Mardarie si Orest” Ponor

2.            După-Deal – sat component, aşezat în partea sud-estică a teritoriului comunei. 

·       Cladire  Şcoală primară clasele I-IV-nu mai functioneaza

 

3.            Geogel – sat component aşezat în partea de vest a teritoriului comunei de o parte şi de alta a văii Geogel cu acces parţial la DJ-107 I. Satul beneficiază de:

·         Magazin sătesc şi privat

·         Două biserici ortotdoxe şi o casă parohială

·         Cămin cultural

·          Cladire Şcoală primară clasele I-IV- nu mai functioneaza

4.            Măcăreşti – aşezat în partea de sud-vest a comunei. Nu are instituţii. În perioade comunistă a fost propus pentru depopulare.

5.            Valea Bucurului, aşezat în partea de nord-vest a teritoriului comunei şi dispune de:

·         Cladire  Şcoală primară clasele I-IV-nu mai functioneaza

6.            Vale în Jos – sat component aşezat de o parte şi de alta a văii Ponorului, în partea estică. 

·         Cladire Şcoală primară clasele I-IV -nu mai functioneaza

          

Activitati specifice zonei:

FAUNA

            În cadrul faunei terestre trăiesc specii caracteristice făgetelor. Dintre mamifere amintim : viezurele (Melus melus), ursul brun (Ursus arctos), Lupul (Comis lupus), jderul (Martes martes), mistreţul (Sus scrofa), căprioara (Capreolus, capreolus), iepurele (Lepus europaeus), veveriţa (Scirus vulgaris), şoarecele, vulpea.

            Păsările sunt foarte răspândite în zonă şi au reprezentanţi tipici atât pentru pădurile de răşinoase cât şi pentru făgete. Astfel, se întâlnesc: buha (Buho buho), mierla (Turdus merula), ciocănitoarea de munte, piţigoiul de munte (Parus philomelos), potârnichea (Perdix perdix), ciocârlia de pădure (Lullula arburea), câneparul (Cardelius canabina), gaiţa (Gannulus glandarius), pitulicea (Phyloscopus collybita), ghionoaia sură (Picus canus), graurul (Sturmus vulgaris), turturica (Streptopelia turtur), codobatura de munte, fluieraşul de munte (Tringa hipoleucus), grangurele (ovidus ovidus),etc. În timpul verii este prezent peste tot cucul.

            În ceea ce priveşte fauna piscicolă se poate menţiona că este foarte săracă. Cursul torenţial al celor două văi precum şi poluarea apei, debitul scăzut al văii în timpul verii au dus la dispariţia sau diminuarea faunei piscicole. Doar pe cursul inferior al văii Ponorului poate fi întâlnit scobarul (Chondrostroma nanus) şi mreana de munte (barbus meridionalis petenyi).

            Pe raza comunei Ponor nu avem rezervaţii geologice, botanice, forestiere sau mixte.

Activitati economice principale:

CONDIŢII FIZICO-GEOGRAFICE

 

            Din punct de vedere geologic comuna Ponor face parte din Munţii Apuseni de Sud care au început să funcţioneze ca arie geosinclinală în ciclul alpin. Această unitate geologico-structurală-cunoscută în literatura de specialitate şi sub numele de geosinclinalul Mureşului are drept fundament şisturile cristaline.

            Pe lângă larga răspândire a magmatismului bazic iniţial, începând din cretacic geosinclinalul Mureşului a fost afectat de mişcări de cutare având drept consecinţă formarea depozitelor sinorogene. Având în vedere că sunt destul de dezvoltate şi produsele magmatismului timpuriu precum şi vulcanitele neogene, apare clară evoluţia cu caracter de eugeosinclinal a Munţilor Apuseni de Sud.

            Învelişul sedimentar este reprezentat prin depozitele de vârstă mezozoică care aparţin jurasicului superior (calcare noduloase care trec pe verticală în calcare în plăci, calcare masive, calcare recifale) cretacicului (şisturi siltitice şi siltice argiloase slab metamorfozate, microconglomerate, gresii argilite, aparţinând cretacicului inferior.

            Începând din tortonian şi până în cuaternarul inferior şi în Apusenii de Sud s-a desfăşurat magmatismul subsecvent tardiv. De pe urma vulcanismului neogen au fost puse în loc produse variate (în cea mai mare parte erodate) deosebindu-se bazalte, andezite, dacite şi riolite.

            Relieful comunei cu aspect relativ fragmentat se datorează apariţiei la suprafaţă a rocilor de bază (metamorfice şi sedimentare) putând astfel vorbi de o condiţionare litologică strictă a reliefului. Relieful dezvoltat pe straturi sedimentare (grezoase-argiloase) prezintă forme mai domoale, cu excepţia versanţilor adiacenţi unde pantele ajung frecvent la valori de 30-350.

            În cuaternar mişcările scoarţei au condiţionat accentuarea proceselor endogene mai ales denodarea şi acumularea: ariile excedate au fost supuse unor eroziuni interne în timp ce acumulările au fost reduse la formarea unor depozite subaeriene (deluviale).

            Reţeaua hidrografică formată în cuaternar a dus la formarea unor depozite fluviatile. Din punct de vedere hidrografic perimetrul cercetat se încadrează în principal în zona de cumpănă a bazinelor hidrografice a râului Arieş - la nord – respectiv a râului Geoagiu în sud.

            Apele subterane sunt reprezentate sub diferite forme de acumulare: izvoare (în zonele cu altitudini mari), pânze de apă freatică cu nivel liber (în zonele de luncă şi de terasă) existând şi posibilitatea existenţei unor pânze captive de apă în depozitele deluviale.

            În ceea ce priveşte seismicitatea perimetrul comunei Ponor se încadrează în zona seismică “F”, valoarea coeficientului Ks = 0,08 în conformitate cu prevederile NORMATIVULUI PA 100-92.

            În conformitate cu STAS 6054/77 adâncimea de îngheţ la sol se apreciază la 1,10-1,20 m de la nivelul natural sau sistematizat.

            Caracteristic pentru comuna Ponor este tipul de sol podzolic cu un orizont de suprafaţă slab aprovizionat în elemente nutritive. Pe roci, în general acide sub vegetaţia de foioase domină cu autoritate solurile brun acide montane cu aciditate pronunţată. Adeseori aici orizonturile de suprafaţă sunt bogate în humus de tip moder. În marea lor majoritate solurile au o folosinţă silvo-pastorală (vezi păşuni comunale). În aval pe luncile celor două văi care străbat comuna predomină solurile aluvionare – de luncă – dar proporţia lor nu depăşeşte 15% din teritoriul comunei.

            Comuna Ponor ca parte integrată a Apusenilor de Sud se caracterizează printr-un climat continental moderat cu particularităţi determinate de poziţia sa, fiind sub directa influenţă a maselor de aer umed şi răcoros dinspre vest peste care se suprapun influenţele sud-vestice care aduc tot timpul mase de aer cald de tip tropical. Se mai resimt de asemenea influenţele circulaţiei nordice şi nord-estice purtătoare de mase de aer rece de origine polară respectiv arctică.

            Etajarea pe verticală a reliefului impune o zonalitate similară tuturor elementelor climatice fapt ce determină existenţa în zonele înalte a unor valori climatice reci-caracteristice climatului alpin care se modelează treptat spre zonele mai coborâte. În acest cadru comuna Ponor are temperaturi medii anuale de 60C. În funcţie de regimul termic se constată:

·         zile de iarnă cu temepratura maximă sub 00C în depresiuni în intervalul noiembrie-martie (30-35 zile);

·         zile de îngheţ care se produc în intervalul octombrie-aprilie pe văile râurilor;

·         zile de vară – cu temepratura maximă peste 250C apar pe tot teritoriul comunei în perioada martie-noiembrie (circa 80-90 zile).

            Datorită influenţei circulaţiei vestice umezeala aerului are valori medii de 65-75%.

            Precipitaţiile sunt abundente, ele variind între 650-800 mm anual. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii cad în februarie şi martie. În lunile mai, iunie, iulie se înregistrează maximul pluviometric. Ninsorile cad timp de 40-50 zile pe munte (1000 m altitudine) şi 15-30 zile în restul teritoriului. Stratul de zăpadă durează în general de la 30-50 zile la 160 zile în anii de excepţie (1995). În zona cu altitudinea de 1000 m şi chiar mai mult, stratul de zăpadă este stabil din luna decembrie până în martie. Grosimea stratului de zăpadă variază de la 10 cm până la 60-70 cm.

            Vântul este adaptat liniilor mari ale reliefului. Direcţiile dominante sunt cele de vest şi sud-vest. Important pentru comuna Ponor este existenţa unui calm atmosferic mai ridicat ca în alte zone ceea ce pune în evidenţă un topoclimat de adăpost mai ales pe cele două văi ale comunei. De altfel, întreg culuarul Ponorului care este bine conturat între Munţii Metaliferi la nord şi vest beneficiază de acest topoclimat de adăpost.

Obiective turistice:

CULTURA

 

 

            În domeniul cultural comuna Ponor dispune de 2 cămine culturale, unul în satul Ponor construit în anii 1968-1969 şi unul în satul Geogel construit în anul 1958.

            Numărul de locuri în căminul din Ponor este de 150 iar în cel din Geogel de 100.

            Activitatea culturală care se desfăşoară în prezent se reduce la horele săteşti care se desfăşoară cu ocazia sărbătorilor religioase sau la începutul posturilor. Cele două cămine culturale servesc de asemenea pentru efectuarea nunţilor.

            Comuna Ponor nu a avut formaţie sau ansamblu de rapsozi populari tradiţionali, dar în perioada anilor 1950-1980 elevii şi tineretul au prezentat programe artistice atrăgătoare. În căminul cultural din comuna Ponor (şi cel mai vechi) a funcţionat începând din anul 1963 un cinematograf până în anul 1958. Manifestările artistice din timpul sărbătorilor de iarnă (colinde, jocul caprei) constituie şi azi întâlniri agreabile, adevărate tradiţii etnografice şi folclorice. Pe raza comunei funcţionează din anul 1957 o bibliotecă publică şi 2 biblioteci şcolare, din anul 1968. 

Evenimente locale:

OBICEIURI ŞI TRADIŢII

 

 

            Limba ponorenilor e curat românească, spre deosebire de alte părţi ale Ardealului , dar totuşi putem deosebi câteva particularităţi mai arhaice.

            Între ei locuitorii, indiferent de vârstă sau grad de rudenie, nu prea întrebuinţează pronumele de referinţă decât faţă de străini. Copiii zic părinţilor “măi tată” ori la un om bătrân “tete”, dar în frază folosesc şi astăzi “mă” sau “voi” în loc de dumneavoastră. În loc de “aceea” sau “acela” folosesc “hăla” sau “haia”. Cu toate acestea ei sunt culţi, respectuoşi faţă de străini şi foarte ospitalieri.

            Portul naţional local asemănător cu cel de la Buciumeni sau Săliştea Sibiului este o operă de artă. Costumul bărbătesc constă dintr-o cămaşă albă, lungă până către genunchi, cusută pe la poale, guler, gură şi manşete în modele româneşti ornamentate numai în negru. De sub cămaşă apar cioarecii strâmţi, peste cămaşă se încinge pieptarul încheiat pe subţioară, cusut peste tot în mătase neagră, cu flori mici negre, cu stamine mici, galbene, roşii sau albastre. Bărbaţii poartă pălărie neagră, la brâu centură de piele, în picioare bocanci sau cizme de piele.

            Costumul femeiesc se compune din cămaşă şi poale albe, cusute pe la poale, mâneci şi guler ca şi cele bărbăteşti tot în negru cu modele româneşti de 3-5 cm lăţime. Pieptarul se încheie în faţă, brâul este de stofă neagră şi sunt ormanentate cu flori naturale cusute cu fir auriu sau argintiu. Năframa întrebuinţată de neveste este de culoare neagră cu ciucuri lungi iar fetele cu năfrămi colorate care se poartă legate înainte. În picioare poartă ghete şi pantofi. Numărul costumelor populare este din ce în ce mai mic iar în ultimii 20 ani se poartă foarte rar.

            Nunţile, până în anul 1965, se făceau în mare trombă. În ajun vreo 20 de flăcăi se adună la mire, ridică câte un arminden de brad lung de 25-30 m curăţit de coajă până la vârf unde lasă crengile pe care le împodobesc cu panglici de hârtie creponată, apoi în locul cel mai de sus pun un şerveţel frumos legat cu un colac, o sticlă de ţuică şi un premiu în bani. De la mire la mireasă şi la biserică înainte toţi nuntaşii mergeau călări pe cai. Întorşi de la cununie. Toţi îşi încercau puterile să urce în vârful armindenului şi cel ce reuşeşte e răsplătit cu darurile din vârful armindenului . Începând de la Paşti şi până la Rusalii creştinii fac sfeştanii în case iar la munte (la animale) la fiecare cruce din culmile de dealuri, pentru semănături - în tot timpul anului.

            Măncărurile tradiţionale sunt “Balmoşul cu salată verde” cârnaţul şi slănina afumată, ouă fierte, etc.

            Hramul bisericii se face cu pomenirea văilor şi munţilor când creştinii aduc multe daruri ca: prescuri, lumânări, tămâie, vin, fructe, etc. Atunci se încheie aşa numita asociaţie “cununa anului” care e formată din creştinii ce se obligă a da grâul, vinul şi banii trebuincioşi pentru prescuri în timpul unui an. Aceştia sunt pomeniţi la slujbele de peste an.

            La colindat se umblă în formaţii de crai, stea, turcă (capră) iar feciorii cei mai mari umblă în grupuri la colindat având şi câte 1-2 muzicanţi. În trecut darurile ce se dădeau la crăciun constau în bani, colaci, măncăruri, băuturi, prăjituri. La sfârşitul celor 3 zile de colindat se adunau toate darurile şi se făcea o petrecere la care invitau şi pe cei ce i-au colindat. Astăzi darurile constau numai în bani, colindătorii se adună la cele două cămine culturale, iar banii sunt strânşi cu ajutorul caprei (turca).

            Până în 1960 ponorenii mai aveau şi o tradiţie de muncă. În orice vară, aproape din fiecare casă mergeau la “ţară” câte 1-3 persoane, care se întovărăşeau în echipe şi luau cu ruptul la secerat holdele de pe Valea Mureşului, de unde se întorceau cu grâu în schimbul muncii. La fel şi la culesul porumbului toamna. Plecarea la ”ţară” era un fel de sărbătoare precum este în 21 mai ieşirea cu vitele la păşune. Sosirea de la ţară constituia o sărbătoare şi mai mare, când cei rămaşi acasă îi întâmpinau ca pe nişte eroi, ce printr-un efort de câteva săptămâni au asigurat pâinea familiei. Un alt obicei ce a existat în comuna Ponor în decursul a două secole era adunarea sărbătorească de la “Piatra Crîsnicului”. Acest loc, asemeni sărbătorii de pe Muntele Găina, constituia un prilej de întâlnire al fetelor şi flăcăilor din Ponor şi comunele limitrofe: Baia de Arieş, Mogoş, Rîmeţ, Lupşa, Bistra. În fiecare an în luna Rusaliilor preoţii din aceste comune se întâlneau acolo, făceau maslu după care flăcăii şi fetele care aducea merinde şi băutură de acasă încingeau o horă la muzica lăutarilor până noaptea târziu. Acest obicei a durat până în anul 1965.

            Ieşirea la munte privind văratul are loc la 21 mai. Aici erau pregătite stânele şi colibele pentru animale. Învoirea văratului constituia o tradiţie şi era urmărită de 1-2 paznici. Taxa de gloabă constituia dublul taxei legale. Până în 1970 măsura laptelui la oi se exprima în Kg-brânză/cap de oaie (de obicei 3 kg brânză şi 1 kg unt). După 1970 amplasarea stânelor fiind organizată mai aproape de locuinţele gospodarilor măsura laptelui este un muls pentru 5 oi, două mulsuri pentru 10 oi, etc.

            Ca unitate de măsură pentru lungime a fos folosit stânjenul = 6 picioare = 1,896 m. Ca unitate de măsură pentru suprafaţă a fost folosit iugărul cadastral = 576 prăjini pătrate = 1600 stânjeni pătraţi = 5,754 metri pătraţi.

            Ca unitate de capacitate a fost şi este folosită litra (ferdela) = 20 l (15Kg), mirta = 1/2 litre, pătrarul = 1/4 litre. Actualmente sunt folosite ca unităţi de măsură: metrul, m2, litrul, kg, ţolul, litra (ferdela).

            Până în anul 1974 comuna Ponor nu a avut târg de animale şi mărfuri. Locuitorii comunei mergeau să vândă şi să cumpere animale şi mărfuri la târgurile din comunele învecinate: Sălciua, Lupşa, Mogoş, Rîmeţ, etc. După 1974 s-a înfiinţat târg de animale şi mărfuri – o dată pe lună.

            Deşi Ponorul este o comună de munte totuşi în decursul timpului s-au ridicat câţiva oameni de seamă din văile ei.

            Întâi vom aminti pe preoţii dinastiei Ciorbeştilor Ilie, Simion şi Laurenţiu Ciorbea. Din neamul lor s-a ridicat din partea ţărănească şi protopopul Sighetului Iosif Ciorbea. Neamul Ciorbeştilor a culminat cu Victor Ciorbea fost prim ministru al României (1996-1997).

            Tot din ţăranii de aici s-a ridicat şi Victor Herdea, învăţător din Aiud, Chirilă Ioan preot în Bucureşti, Laurenţiu Groza preot în Aiud, Ioachim Groza învăţător şi preot în Ponor.

            Amintim apoi pe Vasile Palcu colonel al armatei române-Bucureşti, Remus Lazăr peofesor, preot – Cluj-Napoca, Ioan Clamba profesor director Liceul Turda, Graţian Todoriu colonel Bucureşti, Florin Cristea maior Bistriţa-Năsăud, Ioan Andrieş arhitect Alba Iulia, Nicolae Cotoară colonel Cluj-Napoca.

            Trebuie amintit de asemenea pe Victor Băieşan dascăl şi director la şcoala generală Ponor care în perioada 1950-1966 a contribuit cu mult zel la educarea tinerei generaţii. De asemenea Aurel Bîrluţ fost primar în perioada 1930-1943 şi Severean Cotoară fost primar în perioada 1957-1980 au fost fii ai comunei care au contribuit la dezvolatarea socio-economică a comunei Ponor.

Facilitati oferite investitorilor:

PROIECTE – DEZVOLTARE

 

 

  • În domeniul combaterii factorilor de poluare şi păstrare a calităţii mediului:
  • ·         grija faţă de gospodărirea fondului forestier şi evitarea tăierilor masive;
  • ·         măsuri pentru păstrarea curată a celor două cursuri de apă (Valea Ponorului şi Geogelului) prin atenţionarea persoanelor fizice şi a agenţilor economici să nu deverseze materii poluante în apă;

·         evitarea construirii de unităţi economice poluante (crescătorii de păsări, ferme zootehnice, etc.) în apropierea centrului civic al comunei sau în apropierea locuinţelor sau punctelor destinate sejurului turistic;

·         protecţia şi protejarea monumentului eroilor, a cimitirelor şi a bisericilor de pe raza comunei;

·         păstrarea esteticii arterelor de circulaţie şi taluzarea sectoarelor de drum care prezintă pornituri;

·         realizarea de spaţii verzi şi plantări de arbuşti ornamentali în centrul comunei;

·         realizarea de materiale de propagandă diversificate (afişe, panouri) privind protecţia mediului înconjurător;

·         Postul de politie  de pe raza comunei să ia în atribuţii şi protecţia mediului şi să servească drept “Gardă Ecologică” cu implicaţii directe în protejarea şi păstrarea calităţii mediului;

·         deşi aerul, apa şi solul din zonă nu depăşeşte L.M.A. pe substanţe poluante, este necesar ca aceste analize să se facă frecvent în zonă pentru a evita din timp eventualele efecte negative.

 

În domeniul agriculturii:

·         sunt necesare măsuri pentru cultivarea integrală a celor mai bune suprafeţe de teren cu plante care găsesc condiţii mai favorabile în zonă;

·         prin  directia agricola  trebuie asigurat necesarul de seminţe şi material săditor cu valoare biologică mare;

·         pentru menţinerea efectivului de animale cu productivitate ridicată este necesar să se asigure reproducători (tauri, vieri, berbeci) de rasă prin înfiinţarea din nou a staţiunilor de montă si  înfiinţarea de staţiuni de montă artificiale;

·         revigorarea  asociaţiatilor i crescătorilor de animale pentru a le apăra drepturile iar datorită faptului că nu are cine îngriji animalele la păşunat, fiind persoane în vârstă de perste 60 ani se pot înfiinţa asociaţii între mai multe familii pentru grija animalelor;

·         asigurarea păşunatului raţional pe păşunea comunală;

·         trebuie în continuare asigurată asistenţa sanitar-veterinară a animalelor;

·         târgul de animale şi mărfuri – ca sursă de venit pentru comună şi pentru populaţie trebuie menţinut şi modernizat cu noi standuri pentru animale;

·         crearea de microferme de creştere a animalelor  de către persoane tinere, dar cu facilităţi financiar-bancare de creditare corespunzătoare;

·         conform planului de urbanism al comunei păşunea comunală dispune de zone cuprinse în perimetrul construibil iar aici se pot face investiţii în construirea de raioane, case pastorale, parc eolian, etc.;

·         fertilizarea fâneţelor şi păşunilor cu îngrăşăminte organice;

·         oricare ar fi evoluţia micii mecanizări, în nici un caz nu trebuie renunţat la eforturile de sporire a efectivelor animalelor de tracţiune: boi de muncă şi cai deoarece nu conferă doar potenţial de tracţiune ci şi cantităţi importante de îngrăşământ organic şi venituri mari prin vânzarea lor;

·         construirea de grajduri care să asigure condiţii corespunzătoare de creştere a animalelor (compartimentare, luminozitate, rigole de scurgere, alei de furaje, platforme de gunoi, etc);

·         înfiinţarea uneia sau mai multor cooperative (societăţi de marketing) care să preia produsele prime sau finite de la populaţie în vederea valorificării, după modelul occidental;

Valorificarea ineficientă şi nesatisfăcătoare la nivelul comunităţii (comunei Ponor) reprezintă şi punctul vulnerabil al localităţii.

 

Referitor la evoluţia populaţiei şi a forţei de muncă:

·         stabilizarea populaţiei prin asigurarea unor condiţii mai bune familiilor tinere - prin crearea de noi locuri de muncă, prin înfiinţarea unor unităţi care să valorifice materiile prime pe plan local în special în prestări de servicii şi zootehnie;

·         este necesară acordarea de facilităţi (împrumuturi pe termen lung cu dobânzi mici) pentru construirea de locuinţe, procurarea de animale şi material agricol, cumpărări de materiale de construcţii;

·         aprobarea de material lemnos pentru construirea de locuinţe, grajduri, fânare, etc.

 

În domeniul sănătăţii:

·         punerea in folosinta a noului dispensar  uman si veterinar

·         înfiinţarea unui cabinet stomatologic;

.          infiintarea unei farmacii umane si veterinare;

·         spaţiu corespunzător pentru punctul sanitar din satul Geogel;

·         asigurarea unei ambulanţe permanente la dispensarul Ponor.

 

Prestări servicii;

·         se va avea în vedere înfiinţarea unei unităţi-atelier de cojocărie, croitorie;

·         este necesară dotarea comunei cu un gater pentru debitat lemne;

·         foarte necesar pentru populaţia comunei Ponor este înfiinţarea unei brutării;

·         asocierea, formarea şi profilarea unor unităţi de servicii care să asigure achiziţionarea de fructe de pădure (măcieşe, mure, zmeură, etc.), ciuperci de pădure (hrib, gălbior,etc.) precum şi plante medicinale care se găsesc din abundenţă în zonă.

 

În domeniul infrastructurii:

·         se vor face eforturi de a găsi sursa de finanţare în vederea începerii lucrărilor la drumul DJ – 107 I Aiud-Rîmeţ, Ponor-Sălciua, precum şi deschiderea drumului DJ 107 I – Ponor-Mogoş;

·         se va avea permanent în vedere modernizarea prin orice mijloc a drumurilor DC – 105, DC – 106, precum şi a celorlalte drumuri comunale.

 

În domeniul învăţământului:

·         menţinerea stării actuale prin reparaţii curente la  şcoala  de pe raza comunei Ponor;

·         creşterea calităţii învăţământului prin angajarea de personal calificat ca o condiţie primordială;

·         creşterea exigenţei cadrelor didactice faţă de nivelul de pregătire al elevilor;

·         stimularea materială a elevilor care sunt nevoiţi să facă naveta pe jos la şcoală de la o distanţă mai mare de 5 km;

·         introducerea în mediul rural-montan a unor discipline de montanologie care să ducă la formarea viitorilor fermieri şi stabilizarea acestora în această zonă.

 

Protecţia socială:

În domeniul protecţiei sociale prin comisiile de specialitate ale Consiliului Local se va avea permanent în vedere ocrotirea persoanelor şi familiilor fără posibilităţi materiale, bătrânilor bolnavi şi singuri. Avem 173 pensionari de stat sau urmaşi, 

            Este necesară înfiinţarea, pe raza comunei, a unui cămin-şcoală pentru copiii proveniţi din familii cu mulţi copii şi cu o situaţie materială mai slabă. În timpul perioadei mai-octombrie ei pot fi repartizaţi la cetăţeni în comună pentru îngrijirea animalelor.

 

 POSIBILITĂŢI DE DEZVOLTARE, OBSERVAŢII PRECIZĂRI

1.    Puncte forte:

·         zonă euromontană considerată ca aparţinând grupului celor mai sărace comune, definită ca zonă defavorizată – cuprinsă în regiunea a VII de dezvoltare rurală a României;

·         comuna Ponor beneficiază de condiţii ecologice favorabile cu mult sub L.M.A. de substanţe poluante – aer, apă, sol - şi obţinerea de produse pur ecologice;

·         creşterea animalelor – ocupaţia principală şi sigură a locuitorilor comunei, activitate dusă prin muncă până la sacrificiu – tradiţie de necontestat a ponorenilor;

·         concluzii certe privind stabilirea populaţiei tinere în zonă după perioada post-decembristă deşi condiţiile de viaţă nu s-au îmbunătăţit;

·         pretenţia populaţiei faţă de condiţiile de trai este redusă;

·         comuna Ponor poate fi o zonă agroturistică de excepţie, fiind favorizată de condiţiile naturale.

 

2.    Puncte vulnerabile:

·      infrastructura nesatisfăcătoare la nivel local caracterizată prin lipsa drumurilor de acces la gospodăriile populaţiei sau spre zonele agroturistice;

·      datorită condiţiilor nesatisfăcătoare de adăpostire a animalelor producţiile sunt încă mici cu mult sub potenţialul genetic al animalelor;

·      comunicaţiile la nivelul comunei sunt în faza incipientă şi nu asigură un grad corespunzător şi prompt de comunicare şi informare;

·         populaţia activă pe vârstă:

-          20-40 ani = 20%

-          40-60 ani = 19%

-          TOTAL          39%            reprezintă un procent încă mic

·         nivelul de cultură şi civilizaţie este mai scăzut, masa de oameni poate fi influenţată foarte uşor.

 

3.    Oportunităţi:

·         resurse naturale nevalorificate (fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale, lemn, calcar, iarbă m.v. sau fân, etc.);

·         mare potenţial de valorificare a animalelor şi produselor animaliere;

·         comuna Ponor poate asigura prin cumpărări piaţa de desfacere pentru: produse finite, cereale, materiale de construcţie, unelte şi scule agricole, etc.

 

4.    Temeri:

·         distanţa mare faţă de piaţa de desfacere şi infrastructură necorespunzătoare (drum judeţean categoria V);

·         procesul inflaţionist dă nesiguranţă şi instabilitate;

·         concurenţă mare din partea altor localităţi cu condiţii naturale şi socio-economice superioare.

Proiecte de investitii: Proiect ,,Modernizare DC 62-Dupa Deal si DC 106 Geogel”- Comuna Ponor,Jud. Alba prin P.N.D.L. Proiect ''Pietruire drum comunal 106 Valea Bucurului -Geogel- A.F.I.R. Proiect ,,BUNICII COMUNITĂȚII Servicii sociale și socio-medicale pentru persoane vârstnice " Proiect ,,Renovare, modernizare şi dotare Cămin Cultural Geogel "

Locatia noastra

Ghidul Primariilor

copyrights © 2018 Millenium Management. Realizare: Gloobus Software Development.    All rights reserved.

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor!
Pentru mai multe informatii despre cookie-uri puteti citi aici.