PRIMĂRIA PLOPIŞ

Plopis

Tip: Comuna

Adresa: nr. 134 (Cod postal:457270), Plopis, Jud. Salaj, Romania

Cuvantul Primarului

Cuvantul Primarului:

Prezentarea localitatii

Persoane din institutie:

Primar: Criste Nicolae
Viceprimar: Kurek Francisc
Secretar: Pop Ovidiu Adrian
Contabil: Bode Paula Ana-Maria

Suprafata: 8038 ha

Intravilan: 1634,45 ha

Extravilan: 6403,55 ha

Populatie: 2405

Gospodarii: 1150

Nr. locuinte: 1043

Nr. gradinite: 4

Nr. scoli: 5

Numele localitatilor aflate in administratie:

Plopiş, Iaz, Făgetu

Asezarea geografica:

Comuna Plopiș aparține din punct de vedere administrativ de județul Sălaj, este situată în partea de sud-vest a județului, la poalele Munților Plopiș în bazinul hidrografic al Barcăului, la o distanță de 50 km de Municipiul Zalău și la 20 km de orașul Șimleu Silvaniei cel mai apropiat oraș. Din punct de vedere al teritoriului, comuna Plopiș este o comună mijlocie având o suprafață de 8038 ha

Activitati specifice zonei:

Agricultură
Creşterea animalelor

Activitati economice principale:

Exploatarea lemnului
Firme reprezentative:
SC Contactoare Buzău SA

Obiective turistice:

Muzeul Etnografic "Ligia Alexandra Bodea"  
Muzeul se află în localitatea Iaz și este caracterizat de o unicitate aparte. Această unicitate constă în faptul că proprietara lui, Ligia-Alexandra Bodea, este cea mai tânără colecționară de obiecte tradiționale din țară. Ligia si-a început activitatea la doar 12 ani, atunci când, dupa moartea bunicii sale, în anul 2003, a hotărât sa transforme casa în care aceasta a locuit în muzeu. Și-a iubit atât de mult bunica încât nu a fost de acord ca părinții săi să demoleze casa bătrânească ce datează de prin anul 1880, astfel că, împinsă de foarte multă pasiune, ambiție și dăruire, ea reușește să pună bazele casei-muzeu. Primele obiecte din muzeu au fost chiar cele de care se slujea bunica ei în propria-i gospodărie. Au urmat apoi multe alte piese adunate nu doare din localitate, ci și din localitățile învecinate. Unele dintre exponate au fost obținute cu ușurintă, fiind donate sau deoarece erau considerate de catre detinatorii lor lucruri inutile, fara nicio valoare si, prin urmare, erau depozitate prin podurile caselor; însă, majoritatea au fost achizitionate contra unei sume de bani, sau, nu de putine ori, tanara povesteste ca era nevoita sa presteze anumite munci in gospodaria fostilor proprietari ca sa poata obtine obiectele dorite. 
În prezent, importanta colectie este una foarte vastă și este formată din obiecte de uz gospodăresc, costume populare aparținând diferitelor regiuni ale țării, icoane pe sticlă, lăzi de zestre, obiecte de ceramică, un război de țesut și multe alte piese care amintesc de frumoasa lume a satului de odinioară. 
De remarcat este faptul că proprietara muzeului, desi aflată la vârstă la care majoritatea tinerilor își îndreaptă interesele spre cu totul alte direcții, sustine cu multă fermitate că pasiunea si visul ei nu se opresc aici. Din cauza faptului că obiectele adunate erau prea înghesuite, Ligia a dorit extinderea muzeului, fapt pentru care, susținută de către părinții săi și prin intermediul Asociației "Alexandra Etno-Iaz" și a Centrului de Cultură și Artă Sălaj, în imediata apropiere a casei-muzeu a fost relocată o gospodărie tradițională ("Casa Birăiții") construită la începutul anilor 1900, din localitatea invecinată, Plopiș. 
"Casa Birăiții" (a primăriței, lb.maghiară) a fost construită de Lupou Dumitru (a Vilii), fost primar al comunei Plopis, la începutul anilor 1900. Acesta a murit în anul 1935.  
În casă au mai locuit copiii: Dumitru, Ana, Florița. Dumitru Lupou avea 11 ani când a rămas fără tată. A fost crescut în casă de mama sa și s-a căsătorit cu Ana Moise. Casa a fost locuită până în 2005, când a decedat Dumitru. În anul 1944, în această casă s-a instalat comandamentul german, în jur de șase luni, format din trei ofiteri. După război, în casă s-au perindat mai mulți intelectuali ce au trecut prin comună.
Această casă este locuibilă, iar în interiorul ei turiștii pot retrăi atmosfera satului din secolul XIX. Recent, lângă "Casa Birăiții" a mai fost relocată încă o casă, de această dată în stil slovăcesc, acoperită cu paie, specifică etniei slovace de pe teritoriul comunei Plopiș, cele două case formează un adevărat muzeu în aer liber.
Muzeul școlii din localitatea Iaz
​Muzeul a fost înființat prin contribuția cadrelor didactice și a elevilor de la Școala Gimnazială din localitatea Iaz și este amplasat în Centrul Cultural Iaz. Aici este expusă o frumoasă colecție de obiecte tradiționale, costume populare, icoane și cărți vechi, vechiul iconostas al bisericii din satul Iaz, lăzi de zestre, lădoaie și lavițe țărănești, precum și multe alte obiecte de uz gospodăresc.
Rezervația naturală "Mlaștina de la Iaz" 

Mlaștina de la Iaz este o arie naturală protejată, de interes național, ce corespunde categoriei a IV-a (rezervație naturală de tip faunistic, floristic, paleontologic și peisagistic). 
Aria este situată în partea vestică a județului Sălaj, pe teritoriul administrativ al comunei Plopiș, la poalele nor-estice ale Munților Șes, în partea de nord-vest a satului Iaz, ocupând o suprafață de 10ha și atingând o adâncime maximă de 5,1m. 
Rezervația reprezintă o zonă cu mlaștini turbo-active, având o însemnătate științifică deosebită deoarece adăpostește o serie de specii de plante și animale rare. O astfel de specie este şi "Roua cerului", denumită ştiinţific "Drosera rotundifolia", o plantă carnivoră rară care înfloreşte în mlaştină. Pe lângă această specie, în arealul rezervației mai cresc specii floristice specifice turbăriilor, în cea mai mare parte mușchi de turbă, trestie de câmp, rogoz dar și specii lemnoase precum salcie aurie, răchită sau arin negru. Pe teritoriul rezervației au fost identificate mai multe specii de caleoptere, printre care una nesemnalată în România până în prezent (Phytobius velaris) - specie unicat în fauna țării noastre. 
În jurul mlaștinii a existat în trecut o pădure întinsă care costituie astăzi un adevărat parc dendrologic cu specii de arbori seculari. 
Apa, cu temperaturi mai ridicate decât cele normale, de culoare maronie-negricioasă, are proprietăți curative însemnate, fiind utilizată de către localnici în tratarea afecțiuniunilor reumatice cu mult înainte de anul 1989, prin funcționarea Băilor de la Iaz. 
Scopul înființării acestei rezervații naturale a fost acela de a proteja biodiversitatea și de a conserva flora și fauna specifică acestei regiuni. 
Accesul spre rezervație se face pe drumul național (DN1H) - Șimleu Silvaniei – Nușfalău, apoi drumul județean (DJ119E) până în satul Iaz, urmând Valea Iazului (un afluent de dreapta al Barcăului). Accesul spre arie este unul facil datorită drumului care a fost reabilitat în totalitate.
Munții Plopiș 
Cunoscuți pe plan local și sub denumirea de Munții Șes, Munții de Aramă sau Munții Rez, Munții Plopiș reprezintă o grupă montană a Munților Apuseni ("peninsulele" nordice ale Apusenilor), făcând parte din lanțul muntos al Carpaților Occidentali. Altitudinea maximă se află în Vârful Măgura Mare (918m). 
Valențele turistice ale acestei grupe montane de pe teritoriul comunei Plopiș sunt reprezentate de peisajele splendite pe care le oferă, atât în arealul muntos prezent, în special, în localitatea Făgetu, precum și în zonele depresionare din satele Iaz și Plopiș. Râurile Valea Mare și Iaz, afluenți de dreapta ai râului Barcău determină fragmentarea accentuată a acestei zone montane. Datorită gradului de dificultate relativ scăzut precum și a condițiilor climatice favorabile (influențe de aer vestice, temperaturi medii anuale de 8°C, iarna sunt între -2 și -4° C, vara 16-19°C, precipitații de 700-900 mm/an), activitățile turistice pot fi practicate pe tot parcursul anului. Aceste activități se referă, în principal, la plimbări în aer liber, excursii și drumeții în Munții Plopiș, parcurgerea unor trasee turistice stabilite. Zona montană prezentă pe teritoriul comunei Plopiș oferă, totodată, condiții prielnice de practicare a unor sporturi de iarnă sau activități cinegetice.
Cascadele de pe Valea Iazului
Biserica ortodoxă din localitatea Plopiș
Acest lăcaș a fost construit în jurul anului 1881, datorită contribuției locuitorilor din satul Plopiș. Elementele arhitecturale se referă la: iconostas din zid cu pictură în frescă, tavan pictat, fară boltă, construcție în formă de navă.
Biserica ortodoxă din localitatea Iaz 
Biserica a fost construită în anul 1922, în apropierea fostei biserici din lemn, aflată la acea dată într-o stare avansată de degradare. Are ca și elemente decorative pictura în frescă, iconostas din lemn cu icoane pictate. 
În imediata apropiere a bisericii, funcționează o casă de tip familial care adăpostește 13 copii proveniți din familii defavorizate, precum și un centru de zi care oferă zilnic câte o masă unui număr de 16 copii, de asemenea cu o situație precară.
Biserica romano-catolică din localitatea Făgetu
În anul 1891, datorită cardinalului Dr. Schlauch Lőrinc, a fost înființată parohia din localitatea Făgetu, iar în anul 1984, începe construcția bisericii Sf. Rege Ștefan. Pe lângă biserică și parohie mai funcționează o Casă de Caritate care servește ca punct sanitar de prim ajutor și adăpost pentru oameni vârstnici și copii orfani.
Biserica greco-catolică din localitatea Iaz
Biserica greco-catolică din localitatea Plopiș

Evenimente locale:

- Hramul bisericii ortodoxe și bisericii greco-catolice din localitatea Plopiș - Acest eveniment are loc în fiecare an, pe data de 15 August, atunci când creștinii ortodocși și cei greco-catolici sărbătoresc Adormirea Maicii Domnului. Cunoscută pe plan local ca "Sfântă Mărie Mare", această sărbătoare este un bun prilej de reunire a fiilor satului, un moment de petrecere și voie bună, în care centrul comunei devine neîncăpător.
- Hramul bisericii ortodoxe și bisericii greco-catolice din localitaea Iaz - Biserica ortodoxă și cea greco-catolică din satul Iaz poartă hramul Nașterii Maicii Domului, sărbătorit anual, pe data de 8 Septembrie, evenimentul fiind cunoscut și sub denumirea de Sfântă Mărie Mică. Acesta reprezintă un monument de bucurie, la care participă atât credincioși ai satului, dar și persoane venite din localități învecinate sau fii ai satului veniți de la distanțe mult mai mari, pentru a se bucura împreună cu familiile lor de această frumoasă sărbătoare.
- Hramul bisericii romano-catolice din localitatea Făgetu - prima duminică din luna August

Tabără de pictură pe sticlă: 
Această tabără a luat naștere la inițiativa Ligiei-Alexandra Bodea, proprietara muzeului etnografic din localitatea Iaz. Tânăra a fost fermecată încă din clasele primare de tainele picturii pe sticlă, a "picturii în oglindă" sau a "pictatului invers", așa cum mai este denumită această tehnică. Din acest motiv, Ligia a început să colecționeze astfel de icoane și să le expună, alături de multe alte obiecte cu o valoare artistică și patrimonială deosebită, în frumosul ei muzeu. Însă, tânăra nu s-a oprit doar la a colecționa aceste obiecte de artă populară, ci s-a hotărât să deprindă ea însăși meșteșugul picturii pe sticlă. 
Astfel, în anul 2009, a început să frecventeze cursul de pictură pe sticlă al doamnei profesor Tripe Vidican Floare, din Oradea. Prima pictură realizată a fost "Cina cea de taină". Nici de această dată, însă, Ligia nu s-a oprit doar la atât, ci își dorea mai mult. Nu s-a mulțumit ca doar ea să deprindă acest meșteșug, ci dorința ei a fost ca și alți copii să aibe șansa să experimenteze pictura pe sticlă și să învețe tainele ei. Așa se face că, în anul 2010, în luna iulie, la Iaz se desfășura prima ediție a taberei de pictură pe sticlă ”Icoana din sufletul meu”. 
Participanții la această tabără sunt copii cu vârste cuprinse între 8-18 ani, provenind din medii sociale și culturi diferite. Perioada de desfășurare a taberei este de 10 zile, timp în care copiii, pe lângă activitatea de bază - pictura - mai practică și alte activități distractive, cum ar fi: plimbări, drumeții sau excursii în împrejurimile localității. Pe toată durata taberei masa și cazarea le sunt asigurate, iar materialele necesare realizării icoanelor sunt finanțate de Centrul de Cultură și Artă al județului Sălaj, cu care Ligia colaborează. 
La sfârșitul taberei se organizează o slujbă de sfințire a icoanelor, precum și premierea fiecărui participant. Icoanele pictate pe parcursul taberei sunt duse în casele copiilor care le-au realizat, fiind așezate la loc de cinste.

Facilitati oferite investitorilor:

- Posibilitatea dezvoltării unei agriculturi ecologice 
- Valorificarea plantelor medicinale, a ciupercilor și a fructelor de pădure 
- Posibilitatea dezvoltării agroturismului în comună 
- Forță de muncă
Oportunități: 
- Habitat natural nepoluat avorabil expansiunii agriculturii ecologice
- Multiculturalitatea - avantaj competitiv şi de atractivitate suplimentar pentru mediul de afaceri
- Vocaţia turistică a zonei, exprimată în potenţial termal şi agroturism poate fi asociată cu produse specifice (palinca)
- Satele izolate pot deveni centre de regenerare a activităţilor economice inovative (meşteşuguri)

Proiecte de investitii:

- Modernizare artere rutiere din satele Plopiș și Iaz
- Modernizarea drumurilor de exploatație agricolă din satele Plopiș și Iaz 
- Alimentare cu apă și înființare rețea de canalizare în satul Plopiș
- Modernizarea și extinderea sediului Primăriei comunei Plopiș
- Modernizarea și extinderea sistemului de iluminat public în comuna Plopiș
- Îmbunătățirea infrastructurii educaționale în comuna Plopiș
- Construire bază sportivă la Școala Gimnazială Iaz
- Înființarea unui centru medico-social în localitatea Iaz
- Amenajare parcuri și spații verzi
- Restaurare, conservare și dotare Cămin Cultural Iaz  

Locatia noastra

Ghidul Primariilor

copyrights © 2018 Millenium Management. Realizare: Gloobus Software Development.    All rights reserved.

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor!
Pentru mai multe informatii despre cookie-uri puteti citi aici.