PRIMĂRIA MĂGEŞTI

Magesti

Tip: Comuna

Adresa: Principala, nr. 9 (Cod postal:417335), Magesti, Jud. Bihor, Romania

Cuvantul Primarului

Cuvantul Primarului:

Prezentarea localitatii

Persoane din institutie:

Primar: Marin Merţ
Viceprimar: Pascui Petru
Secretar: Ţinc Cătălin
Contabil: Suru Ileana Daniela

Suprafata: 5130 ha

Intravilan: 601 ha

Extravilan: 4529 ha

Populatie: 2681

Gospodarii: 955

Nr. locuinte: 1136

Nr. gradinite: 5

Nr. scoli: 3

Numele localitatilor aflate in administratie:

Butan, Măgeşti, Josani, Dobricioneşti, Gălăşeni, Ortiteag, Cacuciu Nou

Asezarea geografica:

Comuna Măgeşti este situată în partea de est a judeţului Bihor, în depresiunea Vad- Borod, la 48 de km de Oradea, pe o derivaţia a DN1 (E60) ce porneşte din oraşul Aleşd. Comuna este amplasată pe un platou înalt, cu altitudine cuprinsă între 200 şi 500 de metri, pe malul stâng al Crişului Repede, la poalele Munţilor Pădurea Craiului, într-o zonă deosebit de pitorească şi curată.
Se învecinează la nord cu oraşul Aleşd, la est cu comuna Auşeu, la sud cu comuna Vadu Crişului, iar la vest cu comuna Aştileu.
Comuna Măgeşti este situată la 45.1167 grade latitudine şi 23.9167 grade longitudine, în estul judeţului Bihor la 45 de km de municipiul Oradea pe drumul DJ 108/I şi la 7 km de oraşul Aleşd, în zona de deal la poalele munţilor Pădurea Craiului, într-o zonă foarte bogată din punct de vedere peisagistic. În componenţa comunei intră satele : Dobricioneşti, Josani, Măgeşti, Gălăşeni, Butan, Ortiteag şi Cacuciu Nou. Ca amplasare patru dintre acestea, şi anume Măgeşti, Butan, Josani şi Dobricioneşti, se poziţioneazş de o parte şi de alta a drumului judeţean 108 I, drum care împarte în două suprafaţa comunei. Cacuciul Nou şi Ortiteag se situează între malul stâng al Crişului Repede şi drumul judeţean, legate de acesta prin alte două drumuri comunale, satul Gălăşeni este amplasat în partea sudică a comunei într-o zonă deluroasă mai înaltă faţă de celelalte sate componente.
​Comuna este amplasată în zona de deal şi de munte fiind străbătută de o vastă reţea de ape, dintre care amintim Valea Râciu – Ortiteag, Valea Dobricioneşti, Valea Breznea – Cacuciu Nou, Valea Josani. Teritoriul administrativ al comunei Măgeşti se întinde pe o suprafaţă de 5130 de hectare şi este delimitat la sud şi sud – est de comuna Vadu Crişului, la nord – est de comuna Auşeu, la vest de comuna Aştileu iar la nord de oraşul Aleşd. Clima este continental-moderată, influenţată de masele de aer vestice, mai umede şi mai răcoroase. Temperatura medie anuală variază între 6°C şi 10,5°C, iar cantităţile precipitaţiilor căzute sunt mai crescute decât în vestul judeţului ajungând până la valori de 1.000 mm. În comuna Măgeşti ponderea resurselor este deţinută de cele regenerabile. Solurile sunt cu preponderenţă silvestre şi pozdolice însă fără a se evidenţia zone cu potenţial excepţional din punct de vedere al agriculturii. Resursele de apă de suprafaţă sunt constituite din Valea Râciu – Ortiteag, Valea Dobricioneşti, Valea Breznea – Cacuciu Nou, Valea Josani. Existenta în comună a unor resurse cu calităţi deosebite cum sunt calcarul, argila şi bauxita ar putea determina dezvoltarea unor activităţi în domeniul construcţiilor şi a mesteşugurilor. De asemenea mai merită menţionat potenţialul verde al comunei caracterizat prin intinse suprafeţe de pădure.

Activitati specifice zonei:

Agricultură
Creşterea animalelor
Cultivarea cerealelor

Activitati economice principale:

Prelucrtarea varului prin arderea pietrei de calcar în cuptoare de pământ

Obiective turistice:

Biserica de zid de la Cacuciu Nou - secolul XIII
Actuala biserică reformată a localităţii se numără între cele mai vechi monumente ale arhitecturii medievale din judeţul Bihor, totodată între puţinele edificii de acest gen construite în întregime din piatră. A fost ridicată cel mai probabil în cursul secolului al XIII-lea. Iniţial era compus dintr-o navă şi o absidă simplă, dreptunghiulară. Mai târziu, la începutul secolului al XX-lea deasupra faţadei vestice a fost ridicat un turn care a înlocuit o clopotniţă mai veche, construită din grinzi de lemn. Biserica a suferit importante modificări în cursul secolului al XIX-lea sau la începutul secolului următor. Cu această ocazie au fost lărgite şi transformate ferestrele romanice. Ultimele urme ale arhitecturii medievale sunt bolta absidei, respectiv un tabernacul simplu, cu ancadrament dreptunghiular din piatră. (preluare www.monumentebihor.ro)
Biserica ortodox. din lemn Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril de la Josani - secolul XVIII
Documentele de arhiva întaresc cele spuse de bătrânii satului, conform cărora biserica de lemn a fost mutată în anul 1798, circa 400 m, de pe „Dealul Popii” în locația actuala. Mutarea s-a efectuat prin tracțiune animală, demontarea ei fiind doar partială. Probabil atunci biserica a avut parte de o reparație capitală, ulterior, în 1920 fiindu-i înlocuita învelitoare de șindrila cu una de țiglă. Aceasta din urmă a fost schimbată la răndul ei cu una din șindrila cu ocazia restaurării monumentului din 1970. Biserica nu are pictură, decorațiunile interioare fiind sub forma unor foarte frumoase icoane și țesături, iar cele exterioare sub forma brâului ce înconjoara biserica, a unor console cu profil lobat și a traforurilor scandurilor palimarului de la baza turnului. (preluare www.monumentebihor.ro)
Peștera Gălășeni
Istoric intrarea acestei peșteri, astăzi punct de dispariție al unui modest curs de apă de suprafață numit de localnici Valea Deblei, era cunoscută de multă vreme. Cu toate acestea, prima explorare a fost făcută în perioada celui de-al doilea război mondial de către un grup de tineri speologi amatori din Oradea și din Cluj-Napoca. Cunoasterea peșterii a fost completată de cercetările unui colectiv clujean al Institutului de speologie .E. Racovita".
Acces
Situată pe platoul carstic de la Gălășeni, la capătul aval al Văii Deblei, la circa 2 km sud- vest de Josani. De la stația C.F.R. Vadu- Crișului (linia ferata Cluj-Napoca . Oradea) se urmeaza drumul carosabil spre comună Dobricionești, apoi pe Valea Gălășenilor până la izbucul de la Moara Jurjii (4 km). De aici se urcă poteca spre biserica din comuna Gălășeni,îin apropierea căreia se află peștera (800 m distanță de la Moara Jurjii). De asemenea, exista drumuri carosabile pana la Dobricionești sau Josani, de unde se poate ajunge apoi pe jos la peșteră. Accesul cel mai comod este însa de pe șoseaua asfaltată Astileu. Rosia (ce se desface din D.N. 1 la Alesd). La aproximativ 1 km dupa ieșirea din comuna Calatea, șoseaua face o curbură la marginea careia se află un drum secundar, carosabil când e uscat, spre Gălășeni. De la șoseaua asfaltată până la peștera sunt 2 km.
Descriere
Peștera este activă, de insurgența, lunga de 2357 m. Ea este constituită din două sisteme de coridoare: unul activ, care după ce captează cursul de apă de la suprafață (Valea Deblei) îl conduce spre un grup de izvoare din Josani; altul fosil, orizontal și concreționat, paralel și la un nivel superior. Intrarea, de mici dimensiuni, este situată la baza unui bloc uriaș de calcar la altitudinea de 380 m. Se pătrunde de-a lungul pârâului care dispare în peștera într-un coridor îngust, dar înalt de circa 2,5 m, până la o săritoare de 5 m, peste care apa formeaza o cascadă. Se coboară pe lângă această cascadă cu ajutorul unei scări speologice într-o sală mai spașioasă, de-a lungul căreia pârâul subteran iși continua drumul spre nord- est.
Coridorul activ (Galeria cu Apa), aflat în continuarea sălii, prezintă dupa 6 m o sală laterală (lunga de 15 m) în stâng, apoi se continuă circa 22 m până la un sorb de dispariție a apei ; aceasta reapare în Galeria cu Apă dupa circa 35 m, pentru a-și urma cursul până la sifonul terminal (A).
Coridorul superior, fosil, se deschide la o diferenta de nivel de circa 5 m deasupra apei din sala cu cascada amintită; două praguri permit un acces relativ usor spre aceasta portiune. Deasupra celui de al doilea prag urmează o porțiune scundă, ascendentă, ce dă acces la două săli  succesive, începand cu a două salita, coridorul se înalță (h până la 3 m), concretiunile iși fac apariția mai ales pe tavan. Galeria efectueaza apoi un cot spre dreapta, iar în peretele stâng se deschid două mici galerii laterale neînsemnate, ascendente. O a treia galerie laterala stângă, scundă (h 0,6 m) și ascendentă la început, dă acces, peste un mic planșeu, într-o sală mai mare, înalta, bogat concreționată pe tavan la începutul ei. Sala se mărețte considerabil, devine ascendentă, având tavanul la o înalțime de 8 m (Sala Liliecilor). Revenind la coridorul principal, acesta se bifurcă: în dreapta, o galerie neregulată, cu forme de coroziune, strâmtă și scundă; în stânga, o galerie ușor ascendentă, scundă, cu concretiuni. Se pătrunde, destul de dificil, într-un spațiu lărgit, cu aspect haotic, plin cu bolovani prăbușiți; deasupra acestora apare dupa cațiva metri, în dreapta, gura unei galerii superioare bogat concreționata pe tavan. În conti- acces, alături de un alt coridor, nu are, coridorul devine foarte spre Sala Capitei de Argint. Aceas- abrupt, aproape vertical, dând ta sala, destul de spațioasă, constituie zona cea mai bogat concreționată a peșterii. Este descendenă, iar în continuare se urmărește un coridor mai îngust, lipsit în general de concrețiuni. De-a lungul unui sector foarte strâmt (0,5 m) se ajunge într-o zonă mai lărgită, după care se deschide în dreapta o galerie laterală puternic ascendentă având aspectul unui horn. Coridorul iși menține în continuare o lățime relativ constantă (4.5 m), pentru ca dupa circa 50 m de hornul amintit să formeze o săritoare de 6 m. Dedesubtul acesteia coridorul se mărește, iar pe o pantă descendentă de 15 m se ajunge într-un nou coridor activ, parcurs de Pârăul Subteran II (cercetările efectuate până în prezent nu au lămurit dacă este vorba de acelasi pârău din Galeria cu Apă amintită sau de altul). Galeria activă a pârâului 11 se poate parcurge foarte dificil, ca având o lațime de 0,5 m, care se menține aproape constanta atât în amonte (4 5 m), cât și în aval (80 m). Cercetările au demonstrat că apa Văii Deblei, care se pierde în Peștera de la Gălășeni, iese la zi prin mai multe izvoare. Biospeologic, peștera este destul de bogată în fauna; în ambele rețele de galerii predomină elementele troglofile, iar dintre troglobionte putem menționa unele coleoptere (de exemplu, Drimcolus sp.) și diplopodul Trachysphacm sp.
Condiții de vizitare
Deși peștera nu este ocrotită deocamdată prin lege, se impun unele măsuri de protecție. Vizitarea ei în întregime necesită cizme de cauciuc lungi, două scări speologice de 10 m, o cordelina de 10 m, pitoane și mijloace proprii de iluminare. (preluare www.turism-center.ro)

Evenimente locale:

Zilele comunei, în prima duminică din luna august

Facilitati oferite investitorilor:

Scutiri de impozite şi reducerea acestora pentru cei care crează locuri de muncă în comună

Proiecte de investitii:

Fonduri Europene:
1.,,Modernizare, renovare și dotare Cămine culturale în Comuna Măgești, Judetul Bihor: Cămin Cultural Josani și Cămin Cultural Dobricionești,,
2.,,Îmbunătățirea Infrastructurii educaționale și sociale în Comuna Măgești, Judetul Bihor: Grădinița Dobricionești, After School Măgești,,
3.Dotarea Căminelor Culturale în localitațile Gălășeni și Butan, Comuna Măgești, Județul Bihor,,

Locatia noastra

Afaceri Locale

Ghidul Primariilor

copyrights © 2018 Millenium Management Sistem. Realizare: Gloobus Software Development.    All rights reserved.

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor!
Pentru mai multe informatii despre cookie-uri puteti citi aici.