PRIMĂRIA GRAJDURI

Grajduri

Tip: Comuna

Adresa: (Cod postal:707215), Grajduri, Jud. Iasi, Romania

Prezentarea localitatii

Persoane din institutie:

Primar: jr. Zamfirache Constantin
Viceprimar: Afrăsinei Viorel
Secretar: jr. Macovei Delia
Contabil: ec. Ciorpac Elena

Suprafata: 4120 ha

Intravilan: 500 ha

Extravilan: 3620 ha

Populatie: 8374

Gospodarii: 1372

Nr. locuinte: 1564

Nr. gradinite: 5

Nr. scoli: 5

Numele localitatilor aflate in administratie:

Grajduri, Valea-Satului, Pădureni, Cărbunari, Poiana cu Cetate, Lunca, Corcodel

Asezarea geografica:

În zona de sud-est a judeţului Iaşi
Vecini:
La nord - comuna Ciurea;
La sud - comuna Scânteia;
La vest - comuna Mogoşeşti;
La est - comuna Dobrovăţ.
Reţeaua rutiera a comunei este formată din drumuri judeţene şi comunale, având o lungime totala de 39,7 km
Principalele drumuri clasificate de pe teritoriul comunei Grajduri sunt urmatoarele:
DJ 248 (Iasi - Buhaeşti) asigură relaţia cu Municipiul Iaşi şi traversează satele Grajduri şi Valea-Satului, este prevăzut cu îmbrăcăminte asfaltică uşoară, are o laţime de 7 m şi acostamente de 1,5 m. Starea de viabilitate a acestui drum este mediocră.
DC 50 (Grajduri - Cărbunari) este din pământ, lungime de aprox 3,3 km
DC 50 A (DJ 248 - Pădureni) drum asfaltat, dar într-o stare foarte proastă
DC 51 (DJ 248 - Cabana Birnova - Poiana cu Cetate) refăcut şi pietruit de către Comunitatea Săraca Poiana cu Cetate prin fonduri FRDS
DC 61 (DJ 248 - Corcodel) este din pământ
DC 63 (DJ 248 - Lunca) - este din pământ
Căi ferate
Teritoriul comunei este străbătut pe direcţia N - S de magistrala de cale ferata Iaşi –Tecuci, unde funcţionează Staţia CFR Grajduri care deserveşte la limită şi localitaţile componente
​Istoricul comunei
Comuna Grajduri este atestata documentar încă din anul 1423, de pe vremea lui Alexandru cel Bun, este formată din mai multe sate, fiecare cu istoria lui şi anume: Grajduri, Valea Satului, Pădureni, Cărbunari, Poiana cu Cetate, Corcodel şi Lunca.
Satul Grajduri al cărui nume provine de la grajdurile ce au existat pe teritoriul pe care s-a format aşezarea, este atestata documentar în anul 1429. S-a format într-un mare hartop, la izvoarele pârâului Negui, între dealurile Mesteacanului şi Moviliţa.
Satul Valea-Satului este aşezat pe valea pârâului Hutupeni, din dreapta Râului Rebricea, atestat documentar în anul 1864.
Satul Pădureni numit şi Sperieti de la denumirea dealului Sperieti pe coasta căruia este amplasat, este atestat documentar încă din anul 1820. Satul Cărbunari este aşezat pe valea pârâului Negui, afluent al pârâului Rebricea, nume derivate de la ocupatia locuitorilor de a face mangan din lemnul pădurii, este atestat documentar din anul 1803.
Satul Poiana cu Cetate numit şi Cinghinea este atestat documentar din 1502 numele provenind de la "Poiana Cetatii" şi cetatuia neolitica.
Satul Corcodel este situate în dreapta pârâului Rebricea şi este atestat documentar din anul 1864.
Satul Lunca numit şi Lingurari este aşezat pe valea pârâului Rebricea şi este atestat documentar în anul 1864, denumirea provine de la indeletnicirea locuitorilor acestui sat.
În anul 1906 istoricul ieşean Gh. Ghibanescu a descoperit la Grajduri cele mai vechi documente ale satului, două urice slavone, unul din anul 1423, emis de cancelaria lui Alexandru cel Bun, celalalt din 1945, redactat de pisarii lui Ştefan cel Mare. Aşadar, timp de aproape patru-cinci veacuri, actele, scrise pe pergament, cu peceţi de ceara roşie, atârnate de şnururi, fuseseră păstrate cu sfinţenie şi transmise din generaţie în generaţie, de la bunici la nepoţi, în familiile razeşilor din Grajduri. Bine protejate, ascunse în locuri tainice, uneori îngropate în vremuri de rastriste, asemenea docemente erau bunul cel mai de preţ al obştei răzeseşti, dovada juridică a proprietăţii într-o moşie stăpânită în devalmasie în primele generaţii de după beneficiarul actului, de regulă un credincios al domneiei în războinicele veacuri al XIV-lea şi al XV-lea. Scoase la iveala numai în împrejurările totdeauna păguboase ale unor judecaţi în faţa Divanului sau a Domnilor, aceste "cărţi" puteau să hotarască soarta multor oameni. În asemenea situaţii s-a născut zicala: "Ai carte, ai parte" (de mosie).
în anul 1928, uricul de la Ştefan cel Mare mai era inca in Grajduri,in pastrarea lui Neculai Zamfirachi. Instrainate, pretioasele acte au intrat, totusi in arhive,unde vor conserva inca multa vreme de acum inainte urmele materiale ale unor timpuri apuse, dar nu uitate. 
Aflăm din aceste vechi hrisoave domnești că o întinsă moșie, de pe dreapta pâriului Rebricea, de la obârșia acestuia și până aproape de confluența cu pârâul Cauiasca, se numea Sirbi şi fusese data în stăpânire, în 1423, unui Oana Popsa (desigur, un fiu de popa) pentru dreapta credinţă. Prin acelaşi uric, un sat (nenumit), care trebuie să fi existat în zona din spatele Gării Scinteia, era dat fratelui lui Oana, Moisa Filosofu, un teolog de la curtea lui Alexandru cel Bun. Numele satului Sirbi indica o probabilă colonizare de sud dunareni (bulgari, sirbi) pe care o putem pune în legatură cu atacurile turcesti din a doua jumatate a veacului al XIV-lea in regiunile dinspre Dunăre. 
În anul 1495, moşia Sirbi era deja împărţită între nepoţi şi strănepoţi ai lui Oana Popsa şi Moisa Filosofu. Pe partea din jos stăpâneau un Sima Gures şi nepotul său Nicoara Ciocirlie, iar partea din sus era, probabil, doar a acestuia din urmă. Timp de trei secole proprietatea urmaşilor lui Nicoara Ciocirlie în partea de sus a moşiei Sirbi n-a fost tulburată de vânzări şi de judecaţi şi de aceea nu s-au păstrat nici documente din veacurile al XVI-lea – al XVIII-lea. Tăcuţi, neştiuţi, generaţii după generaţii, nepoţii şi strănepoţii, au fragmentat vechea jumatate de moşie în lungi şi înguste hlize răzeseşti, măsurate în stânjeni. Când, în secolul trecut, între 1837 şi 1856, răzeşii din Grajduri încercau să-şi descilcească genealogiile, ei găseau în veacul anterior patru "batrini" ai moşiei: Tugulea, Cretu, Zamurca şi Dulica. Răzeșii din neamul Zamurca trăiau acum pe la Soroca, iar în Grajduri îşi disputau drepturile de succesiune familiile Creţul, Cheptul (Pieptu), Tugulea, Horne, Negura, Dulichi, Tapul şi Astefanii. O parte a moşiei Sirbi fusese mai dinainte vândută şi devenise proprietate boierească, a familiei Rascanu. În 1849, caminarul Alexandru Rascanu rezidea biserica satului, existentă şi astăzi. 
Vechea aşezare Sirbi a disparut probabil din secolul al XVIII –lea, cel târziu, şi a devenit "siliste". O nouă vatră de sat s-a format în aproprierea unor grajduri, probabil boiereşti sau ale postei de la Bordea, împrejurare care explică numele satului mai nou, Grajduri, atestat începând din anul 1812. 
Pe partea de sus a vechii moşii Sirbii, în secolul al XVIII -lea s-au format două cătune ale razeşilor. În pădurea din nordul satului Grajduri a apărut o aşezare a unor mangalagii, satul Cărbunari, atestat din anul 1812. În a doua jumatate a veacului al XVIII-lea, postaşii de la poşta Bordii s-au stabilit la marginea drumului mare dintre Iaşi şi Vaslui, la Bordea Veche. În anul 1772, aici erau recenzaţi 27 de oameni din Scheia şi 43 din Boraşti (azi, Cuza-Vodă, comuna Ipatele) Iniţial, pe la 1743, posta fusese la colţul de nord-vest al mosiei Borosesti, aproape de Sanatoriul Birnova, pe unde urca vechiul drum al Tarigrandului (drumul împărătesc), parcurs adesea de domni, pasale şi călători străini, care menţionează aceste locuri în relatările lor.

Activitati specifice zonei:

Agricultură
Silvicultură
Zootehnie
Prelucrare metal

Activitati economice principale:

Prelucrarea lemnului
Cazangerie, tinichigerie (cartier rromi)

Obiective turistice:

Zonă împădurită 60% din suprafaţa comunei şi Poiana cu Schit - rezervaţie naturală, ca obiectiv turistic de la 1460
Tabără internaţională de sculptură peste 150 de piese
Ruinele Mănăstirii Poiana cu Cetate
Patrimoniul cultural şi arhitectural 
Monumente istorice şi arhitecturale: pe raza satului Poiana cu Cetate deţinem un Schit care este declarat monument istoric, instituţii de cultura (case de cultura, cămine culturale) şi de cult. 
În cadrul Primăriei Grajduri, funcţionează un Cămin Cultural care a fost recent renovat, unde se organizează diferite spectacole, activităţi şcolare, petreceri iar începând din nov. 2005 au fost puse 3 Săli la dispoziţia Fundaţiei Sera pentru un centru de consiliere şi îndrumare părinţi.
De asemenea, în fiecare sat component al comunei Grajduri funcţionează câte o biserica ortodoxă. ​

Evenimente locale:

Ziua localității - 8 septembrie
Ziua eroilor

Facilitati oferite investitorilor:

Concesionarea unor suprafeţe de teren pentru activităţi de turism şi agrement, vânătoare sportivă
Forţă de muncă

Proiecte de investitii:

Canalizare
Aducţiune apă, staţie de epurare
Modernizare drumuri comunale
Construirea unei săli de sport
Modernizare Şcoala Generală Grajduri, Valea Satului - corp B

Locatia noastra

Ghidul Primariilor

copyrights © 2018 Millenium Management. Realizare: Gloobus Software Development.    All rights reserved.

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor!
Pentru mai multe informatii despre cookie-uri puteti citi aici.