PRIMĂRIA DENSUȘ

Densus

Tip: Comuna

Adresa: Principală, nr. 154 (Cod postal:337205), Densus, Jud. Hunedoara, Romania

Prezentarea localitatii

Persoane din institutie:

Primar: Vârtopean Ionel Adrian
Viceprimar: Merian Nicu Lăscuț
Secretar: Bogdan Loredana
Contabil: Lăsconi Damaris Liviana

Suprafata: 13612 ha

Intravilan: 280 ha

Extravilan: 13332 ha

Populatie: 1570

Gospodarii: 546

Nr. locuinte: 710

Nr. gradinite: 3

Nr. scoli: 4

Numele localitatilor aflate in administratie:

Densuș, Criva, Hăţăgel, Peşteana, Peşteniţa, Poieni, Ştei

Asezarea geografica:

Densuș, mai demult Demșuș, (în maghiară Demsus, în germană Demsdorf) este o comună situată în județul Hunedoara, Transilvania, Regiunea Vest, România.
Teritoriul comunei Densuș este amplasat în partea central-vestică a județului Hunedoara. 
Centrul de comună, satul Densuș se află la 57 km față de Deva, în partea vestică a depresiunii Hațegului.
Comuna Densuș are în componenta sa șapte sate: Densuș, Criva, Hățăgel, Peșteana, Peștenișa, Poieni, Ștei.
Comuna Densuș se învecinează la nord cu comuna Lunca Cernii de Jos, Răchitova și Unirea, la est cu comuna Totești, Râu de Mori, la sud cu Sarmizegetusa și județul Caraș - Severin în sud-vest.
Comuna Densuș este așezată la poalele munților Poiana Ruscăi, având ca formă de relief prelungiri ale culmilor radiale ale munților care se desfasoară sub forma unui evantai ce se pierd în depresiunea Hațegului, asemanatoare prin înfățișarea unei adevarate câmpii, care după unii geografi a fost candva golf de mare și în trecutul geologic al formării pământului a fost colmatat de apele curgătoare ce își adună apele din munții ce o înconjoară.
Aceste prelungiri ale munților Poiana Ruscăi sunt ferestruite de râulețe ce se unesc la un loc și formează râul Galbena ce trece prin Hațeg și este afluent al Râului Mare. Apele care formeazaă râul Galbena sunt: râul Densuș care își colecteaza apele de pe versanții estici și a culmilor Poiana Ruscă.
Pe acest râuleț sunt situate satele Ștei și Densus. Râul Densuș se unește la rândul său cu pârâul Ciula ce colectează toate pârâiele din satele Răchitova, Valișoara, Boița si Ciula și în continuare se unește cu râul Galbena care vine dinspre Peșteana și trece prin satul Hățăgel, desparțindu-l în două.
Comuna Densuș fiind așezată pe versanți ai culmilor care fac parte din Munții Poiana Ruscăi, în timpul precipitațiilor intense, toamna și primavară se formează pe versanți o serie de torenți, în special în satele Ștei și Densuș ce produc erodarea solului pe de o parte și aluvionarea unor terenuri pe de alta parte.
În bazinul Hațegului se întâlnesc depozite cretacice superioare și neogene, care s-au depus peste un fundament alcătuit din cristalinul pânzei getice și calcarele jurasice de pe spinarea acestuia.
VECINII TERITORIULUI
Comuna Densuş se învecinează la nord cu comuna Lunca Cernii de Jos, Răchitova şi Unirea, la est cu comuna Toteşti, Râu de Mori, la sud cu Sarmizegetusa şi judeţul Caras - Severin în sud-vest.
CĂI DE COMUNICAŢII IMPORTANTE
Comuna Densuş situată în partea de sud-vest a oraşului Haţeg se leagă de acesta prin drumul judeţean nr. 687 C Densuş - Toteşti şi mai departe prin drumul naţional nr. 68 pe distanţa Toteşti - Haţeg.
Drumul judeţean nr. 687 C pe distanţa de 6 km Toteşti - Densuş este modernizat, având îmbrăcăminte asfaltică.
Tot de oraşul Haţeg se mai leagă numai prin drumul judeţean nr. 687 C Toteşti - Densuş - Unirea - Haţeg. Pe acest drum distanţa până la oraşul Haţeg este de 18 km. din care numai 6 km. este modernizat, iar 12 km. este întreţinut prin balastare. Pe prima variantă distanţa până la oraşul Haţeg este de 13 km.
De oraşul Deva, reşedinţa de judeţ se leagă prin drumul judeţean nr. 687 C până la Toteşti aici prin drumul naţional nr.68 până la Haţeg mai departe prin drumul naţional 66 până la Simeria Veche, iar de la Simeria Veche prin drumul naţional nr. 7 Deva. Distanţa între comuna Densuş şi reşedinţa de judeţ este de 54 km.
Drumul comunal nr. 90 - DN - 68 - Peşteana - Densuş, leagă satul Peşteana de centrul de comună şi prin DN.68 de satele învecinate şi de oraşul Haţeg.
Drumul comunal nr. 90 leagă satele Peşteana şi Peşteniţa între ele.Drumul nenominalizat Densuş - Stei - Lunca Cernii, leagă comuna Densuş de comuna Lunca Crenii de Jos.
Drumurile comunale nr. 93 şi 95 Stei - Criva - Poeni leagă satele respective între ele şi cu centrul de comună.
Satul Hăţăgel este legat de centrul de comună prin drumul judeţean nr. 687 C. Drumurile comunale din cadrul comunei Densuş sunt de pământ întreţinute cu balast. Circulaţia între satele comunei şi între acestea şi comunele învecinate se face în bune condiţiuni. 
Comuna Densuş, are acces direct la calea ferată. Staţia cea mai apropiată este halta Peşteana de pe raza comunei situată la o distanţă de 6 km faţă de satul Densuş. 
ISTORICUL COMUNEI
Istoricul comunei Densuș este strâns legat de existența monumentului istoric "Biserica din Densuș".
Biserica a fost zidită în apropierea fostei capitale a Daciei Romane - Ulpia - Traiana - Sarmizegetusa pe o terasa situată pe malul stâng al râului Densuș în apropierea drumului roman care lega Drobeta de Perelinimum. Ceramica dacă și romană găsită în săpăturile arheologice atestă existența unei așezări foarte vechi.
Primele știri despre biserica din Densuș, în schite desenate datează din anul 1767 provenită dintr-o publicație a lui Hophenhausen care credea că la originea bisericii a fost un templu roman ridicat iîn cinstea zeului Marte. Asemenea ipoteze au fost emise și de unii autori din secolul XIX - ca: Nicolae Iorga și Gheorghe Bals, care susțineau că acest monument ar fi construit din secolul al XII - lea, iar V. Vatasanu susține că cea mai verosimilă dată ar fi ultimul sfert al secolului al XIII-lea. Restauratorii pe baza numeroaselor elemente descoperite, socotesc că monumentul a suferit modificări și adăugiri. Săpăturile arheologice, structura zidăriei, compoziția mortarului, planul pătrat cu absida semicirculară alungită, au dus la concluzia că aspectul primitiv al bisericii este foarte apropiat de al bisericilor paleo-creștine. Din anumite ipoteze se crede că Biserica din Densuș este cea mai veche biserica cunoscută pe teritoriul țării și este datată încă din secolul IV -VI. Dupa alți autori se crede că la obârșia Bisericii din Densuș a stat un templu mozaic pentru cultul focului aprins între cei patru stâlpi deasupra cărora se înalță turnul pastrat, îngust în sus pentru conducerea fumului. Legat de existența acestui vechi monument istoric este foarte pluzibil ca și satul Densuș ar fi de o vechime mult mai mare decât apare în unele documente. După unii, numele de Densuș s-ar trage de la expresia latina "Silva Densa" (Pădure deasă) unde ar fi fost îngropat unul din vestiții generali romani Longinus din timpul împarătului Traian. După o tradiție mai veghe rămasă în popor se spune că satul în vechime ar fi fost așezat mai înspre sud pe un grind numit - șesuri - unde și până astazi se mai văd anumite urme, iar mai târziu înmulțindu-se locuitorii, sau satul fiind distrus de o calamitate s-a strămutat mai sus pe locul actual și de aici s-a numit Densuș, adică "din sus" Numirea adevărat româneasca "Densuș" apare în documente pentru prima dată la începutul secolului al XV-lea, mai precis în anul 1404 Mursina și Ioan fiul lui Stoica din Densuș sunt numiți comisari ai unui cneaz din ținutul Hațegului.

Activitati specifice zonei:

Amplasarea localităţilor comunei în zona de deal este în relaţie directă cu creşterea animalelor, activitatea preponderentă a locuitorilor din aceste zone.
Agricultura reprezintă ocupația principala a locuitorilor. Principalele direcții de activitate sunt cultivarea cerealelor și creșterea animalelor.
În prezent principala activitate a locuitorilor este cea de creştere a animalelor (bovine, porcine, ovine şi caprine) Marea majoritate a exploataţiilor agricole sunt de tip individual pe suprafeţe mici. Producţiile modeste obţinute se datoresc atât calităţii mai scăzute a solului, dar mai ales neaplicării integrale a prevederilor tehnologiilor de cultivare a plantelor cerealiere.

Activitati economice principale:

Funcţiunea social-economică dominantă a comunei o reprezintă agricultura şi silvicultura.
​În ultimii ani, creșterea economică a fost o realitate pentru comuna Densuș, cu multe invesțitii în plan, ca urmare a integrării României în Uniunea Europeană. Sectorul zootehnic este dezvoltat, el având o pondere însemnată în gospodăriile populaţiei.
Comerțul și serviciile sunt prezente în comuna Densuș prin activitățile diversificate oferite populației, astfel: prelucrarea brută a lemnului, activități de construcții, tâmplărie, dulgherie, etc.
Dezvoltarea economico-socială este influenţată de o serie de factori-amplasarea în reţeaua de localităţi a judeţului, relief, existenţa, exploatarea resurselor naturale, potenţial industrial şi agricol.
​Din păcate infrastructura nedezvoltată suficient - căi de comunicaţie modernizate, reţele edilitare-limitează confortul locuirii în mediul rural, constituind uneori şi un impediment pentru dezvoltarea unor activităţi economice noi.
Profilul economic al comunei este preponderent agricol (agricultură, zootehnie, pomicultură, sivicultură), practicându-se în prezent agricultura în gospodăriile individuale.
Activităţile economice ale localităţii Densuș sunt acum mai complexe: s-au constituit noi unităţi comerciale şi de prestări servicii atât pentru populaţia comunei, cât şi pentru circulaţia de tranzit.
O altă activitate cu tendinţe de dezvoltare este ramura de turism şi agrement, de sfârşit de săptămână. Este necesară modernizarea căilor de acces carosabil şi acolo unde este posibil prevederea sau extinderea reţelelor edilitare.
Actuala perioadă este favorabilă iniţiativei private, apărând numeroase societăţi comerciale majoritatea având profil comercial sau de alimentaţie publică. În comuna Densuș s-au înfiinţat noi societăţi comerciale cu activitate de servicii și producţie pe diverse profile.
Principalele societăţi comerciale, desfășoara activități în urmatoarele domenii: prelucrarea lemnului, confecții metalice, panificație, comerț.
Industria
Activitatea cu caracter industrial se desfăşoară în afara teritoriului comunei, persoanele active deplasându-se pentru muncă la Haţeg şi Răchitova.
Activităţile industriale de prelucrare a resurselor locale agricole şi silvice, cât și pentru producerea de bunuri pentru consumul colectivităţilor locale cu caracter nealimentar, inclusiv lucrul la domiciliu în mici ateliere, poate asigura condiţii de dezvoltare rurală.
Dezvoltarea economică a localităţilor rurale, în perspectivă, poate fi realizată prin investiţii importante în obiective industriale prin atragerea de investitorii și fonduri nerambursabile pentru implementarea de proiecte în sectorul IMM.
Silvicultura
Suprafața ocupată de păduri reprezintă 50.9% din suprafața teritoriului administrativ.
Pădurile din cadrul comunei sunt administrate de Ocolul Silvic Hațeg, care asigură asistență tehnică, exploatarea raționala, întinerirea pădurilor tinere, reimpădurirea terenurilor defrișate.
Zonele de exploatare forestieră sunt: Floruta, Poieneasca și Valea Fierului. Pe teritoriul comunei funcționeaza 3 puncte de colectare a fructelor de pădure.
În teritoriu există o cabană silvică și 4 cabane forestiere.
Piscicultura ​
​Pescuitul nu are o mare amploare în zona Densuș, acesta realizându-se pe Râul Galbena și pe Râul Densuș.
Serviciile şi comerţul
Activitatea ce a luat amploare în sectorul privat este comerţul atât alimentar cât şi nealimentar, alimentaţie publică. Sectorul de servicii şi cel de comerţ sunt cele mai reprezentative în dinamica economiei comunei Densuș.
Pentru comerţul alimentar şi nealimentar există magazine mixte în satele comunei Densuș, şi o serie de unităţi particulare a micilor întreprinzători, care de altfel au prestaţii şi în alimentaţia publică.
O oportunitate de dezvoltare în sectorul serviciilor sunt înfiinţarea unor ateliere mecanice şi baze pentru utilaje agricole.

Obiective turistice:

Datorită zonei pitoreşti în care este aşezată comuna Densus, precum şi a obiectivelor turistice ce se află aici, în fiecare an peste 1000 de turişti îi calcă pragul. Pe lânga liniştea şi frumuseţea zonei, turistul venit aici poate vizita:
- Biserica Ortodoxa Monument Istoric Sfântul Nicolae Densuș sec. XIII
- Biserica Ortodoxa Monument Isoric "Pogorarea Sfântului Duh" Peșteana sec. XV 
- Biserica Reformata Monument Istoric Peșteana sec. XVI
- Mlaștina de la Peșteana, Rezervație Botanică a Biosferei ( "Tăul fără fund") 
- Dealurile Vulcanice din Densuș
- Muzeul Satului Hațegan Peșteana, ce deține o colecție importantă de obiecte și vestigii arheologice, apartinând civilizației daco-romane
Istoricul comunei Densuș trebuie să considerăm că este strâns legat de existenţa monumentului istoric din Densuș, bijuterie arhitectonică medievală românească
Biserica a fost zidită în apropierea fostei capitale a Daciei Romane - Ulpia Traiana Sarmisegetusa, pe o terasă situată pe malul stâng al râului Galbena, în apropierea drumului roman care lega Drobeta de Perelinimum. Din anumite ipoteze s-ar crede că biserica din Densuș este cea mai veche biserică cunoscută pe teritoriul ţării şi e datată încă din secolul IV-VI. Dupa alţi autori se crede că la obârşia bisericii a stat un templu mosaic pentru cultul focului aprins între cei patru stâlpi deasupra cărora se înalţă turnul pătrat, îngust în sus pentru conducerea fumului
Pentru că Densușul este o localitate foarte veche, cu urme de civilizaţie ce se pot vedea şi astăzi, cu sute de ani în urma în această localitate funcţiona un Firez (gater), loc ce şi astazi îi poartă numele fiind o livadă de pomi fructiferi
În localitatea Ştei se mai pastrează şi astăzi urmele unor galerii de unde se extrăgea minereu de fier, locuri ce astăzi poartă numele de Valea Fierului
Tot în acea zonă exista o fabrică de cherestea pe locul numit Valea Lacuri, aşezare ce astăzi a dispărut, rămânând doar urmele acesteia
În comuna Densuș există perspective privind înfiinţarea unei reţele de agroturism, primii paşi făcându-se prin identificarea câtorva gospodării cu potenţial agroturistic, existând condiţii propice pentru dezvoltarea acestei activităţi.

Evenimente locale:

Considerăm Densușul ca o zonă binecuvântată de Dumnezeu, aici înca se mai pastrează unele obiceiuri străvechi, unice în felul lor: mersul cu pataraii, colindul din ajunul Crăciunului, păzirea paştilor la biserică în noaptea de înviere de către un vânător cu armă
Tradiţionalele nedei din zona noastra:
Peşteniţa - Paştile Mici, aici există un obicei unic în Ţara Haţegului şi anume Alergatul prescurii şi împuşcatul cocoşului
Densus - 1 Mai Arminden prinderea în poartă a unui vârf de mesteacăn verde, obiceiul fiind legat de căutarea lui Isus de către evrei, aceştia ştiind că îl vor găsi la o poartă cu nuia verde, atunci toţi locuitorii au pus nuia verde la poartă
Peşteana - Rusalii
Hăţăgel - Duminca Mare
Ştei - Sf. Dimitrie
Poieni - Vinerea Mare
Nu de puţine ori comuna Densuș a primit vizita unor importante personalităţi ale lumii culturale şi politice, amintind doar câtiva dintre aceştia: regina Maria (decembrie 1996), regele Mihai şi principesa Margareta (august 1997), Ion Iliescu (fost preşedinte al României), Răzvan Teoderescu, fost ministru al României, ambasador S.U.A la Bucureşti, vizitând biserica - monument istoric de la Densuș, a ramas profund impresionat de frumuseţea ei, a locurilor şi importanţa acestui monument de arhitectură, acordând un sprijin financiar în valoare de 20.000 $, pentru lucrările de restaurare şi conservare a picturii interioare
De asemenea Ministerul Culturii şi Cultelor s-a implicat în procesul de renovare şi conservare a bisericii, lucrări ce s-au finalizat în vara anului 2005
În luna iunie a fiecărui an are loc festivalul "Fiii satului"
În data de 01 mai – nedee în localitatea Densuș
În prima săptămână după sărbătoare paştelui are loc nedee în localitatea Peşteniţa
La Rusalii nedeea în localitatea Peşteana
În prima duminică după Rusalii, “Duminica mare” nedeea în localitatea Hăţăgel
În data de 14 octombrie nedeea în localitatea Poieni
În data de 26 octombrie nedeea în localitatea Ştei

Facilitati oferite investitorilor:

Acces la DN 68 Toteşti
Telefonie digitală
Dezvoltarea agroturismului
Forţă de muncă calificată
Înfiinţarea de pensiuni agroturistice
Înfiinţarea de ferme piscicole (păstrăvări)
Înfiinţarea de plantaţii de pomi fructiferi
Înfiinţarea de fabrici de exploatare a lemnului
Colectarea şi prelucrarea fructelor şi ciupercilor de pădure
Exploatarea potenţialului hidroenergetic
Producerea de energie verde
Crearea unor unităţi specializate de producere şi valorificare a biomasei
În funcţie de discuţiile purtate cu partenerii:
- scutirea sau reducerea taxelor locale pe perioada determinate
asigurarea utilităţilor: apă, curent, canal
Oportunități de investiții pe domenii:
- zootehnie
- pomicultură
- legumicultură
- pișicultură
- apicutură
- dezvoltare infrastructură
- comerț - agroturism

Proiecte de investitii:

Proiecte propuse:
1. Amenajare centru civic și a spațiilor de interes public ale comunei Densuș, modernizarea vetrei satului și a zonelor centrale
2. Amenajarea de trotuare și rigole pe ulițe în satele Densuș, Hățăgel, Peșteana, Peștenița, Ștei, Poieni - Comuna Densuș
3. Amenajarea cu dale din beton a albiei pârâurilor în intravilanul localităților Peștenita și Poieni 
4. Întreţinerea şi dotarea spațiilor verzi existente-amenajare parcuri noi de joacă și locuri de recreere în comuna Densuș
5. Bloc ANL, sat Densuș
6. Construire poduri și podețe peste cursurile de apă din comuna Densuș
Reabilitare/modernizare și construire poduri peste cursurile de apă din comuna Densuș
7. Modernizarea drumurilor comunale DC 95 Criva și DC 91 Peșteana-Peștenița
8. Refacerea/ modernizarea drumurilor comunale DC 90: Densuș-Peșteana, DC 91: Peșteana-Peștenița, DC 93: Ștei-Poieni, DC 94: Densuș-Monum.istoric, DC 100:DJ 687 C-DJ 687 G
9. Modernizarea ulițelor în satele Densuș, Hățăgel, Ștei, Poieni, Peștenița
10. Modernizarea drumurilor vicinale în satele aparținătoare comunei Densuș
11. Regularizarea albiei râurilor în localitațile Densuș, Hățăgel, Peșteana, Ștei. 
12. Construire zid de sprijin în zonele cu alunecări de teren 
13. Amenajare sursă, stație de tratare și rețea de alimentare cu apă în localitatea Poieni 
14. Amenajare sursă, stație de tratare și rețea de alimentare cu apăpentru localitațile Peșteana și Peștenița
15. Extinderea rețelei de canalizare în localitățile Densuș și Ștei
16. Canalizarea apelor menajere și epurarea acestora pentru localitățile Densuș, Hățăgel, Peșteana, Peștenița, comuna Densuș, județul Hunedoara - Ordonanța nr. 28/2013 privind Programul Național de Dezvoltare Locală
17. Modernizarea şi îmbunătăţirea sistemului de iluminat public în Comuna Densuș
18. Înființare sistem de distribuție gaze naturale în satele aparținătoare comunelor Densuș,Totești, Râu de Mori, General Berthelot, județul Hunedoara
19. Împădurirea terenurilor agricole și neagricole.
20. Modernizarea sediului Primăriei comuna Densuș (amenajare mansardă)
21. Extindere construire - zone noi de locuit
22. Amenajarea și întreținerea spațiilor verzi, a pajiștilor și pășunilor din comuna Densuș 
23. Realizarea unui plan local de gestiune a deşeurilor - colectare selectivă, reciclare și punere în aplicare "Gestionarea deşeurilor - colectare selectivă"
24. Reabilitarea/ dezvoltarea sistemelor de salubrizare, a spaţiilor pentru depozitare temporară şi a platformei de depozitare a deşeurilor solide - Groapă de gunoi ecologică.
25. Modernizare drumuri forestiere în comuna Densuș, județul Hunedoara - Măsura 125b - PNDR
26. Achiziționare utilaj buldoexcavator pentru serviciul de gospodărire comunală, deszăpeziri, întreținere spații verzi - Măsura 411-3220 - PNDR
27. Implicarea comunităţii locale în amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi din zonele de locuit din comuna Densuș
28. Investiții pentru producerea energiei electrice alternative/regenerabile - achiziţie de echipamente de producere de energie regenerabilă în scop public. (parc eolian/fotovoltaic/microhidrocentrale/ centrale de cogenerare pe bază de biomasă)
29. Realizarea unei platforme ecologice pentru deşeuri şi resturi menajere la Densuș.

Locatia noastra

Ghidul Primariilor

copyrights © 2018 Millenium Management. Realizare: Gloobus Software Development.    All rights reserved.

Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor!
Pentru mai multe informatii despre cookie-uri puteti citi aici.