Primar: Nicolae Barbu Viceprimar: Alexandru Vladu, Liviu Popazu Administrator public: Emil Gabriel Vucă Secretar: Petre Roşu Contabil: Ioana Cristea
Declaratiile primariei:
Documentele primariei:
Documentele SVSU:
Numele satelor aflate in administratie:
Suprafata:
4862 ha
Intravilan:
3035,05 ha
Extravilan:
1826,95 ha
Populatie:
65852
Gospodarii:
20411
Nr. locuinte:
29276
Nr. gradinite:
9
Nr. scoli:
10
Nr. licee:
8
Nr. universitati:
Asezarea geografica:
Municipiul Giurgiu, centru politic, administrativ, economic şi cultural al judeţului, este aşezat la 65 km sud de Bucureşti, pe malul stâng al Dunării, fiind unul din importantele porturi internaţionale dunărene. Giurgiu formează o Euro-Regiune cu oraşul bulgar Ruse (Pyce), situându-se pe traseul coridorului de transport Pan-European nr. 9 (Dunărea şi Canalul Rin-Main-Dunăre) şi fiind legat de ţări riverane, de Marea Nordului şi de Marea Neagră.
Activitati specifice zonei:
Comert şi servicii Construcţii şi reparaţii navale Activităţi comerciale specifice zonelor libere Transport fluvial
Activitati economice principale:
Prefabricate din beton Construcţii metalice Construcţii civile, industriale Mobilă şi produse din lemn Produse alimentare: carne şi preparate din carne, ulei, lapte şi produse lactate Produse de panificaţie Textile şi confecţii Peşte şi produse piscicole
Obiective turistice:
Ruinele Cetăţii Giurgiu Turnul Ceasornicului Muzeul de istorie "Teohari Antonescu" Ateneul Român "Nicolae Balanescu" Tabia - zid al cetaţii otomane de la sfârşitul secolului al XVIII lea Malul Roşu - situl arheologic datând din epoca paleoliticului (20.000 î. Hr. sec. X Hr.) Alte monumente şi case memoriale Biserica de lemn a Mănăstirii Sfânta Maria
Evenimente locale:
Zilele Municipiului Giurgiu - Ziua Patronului spiritual al Municipiului Giurgiu - Sfântul Mare Mucenic Gheorghe - este marcată în fiecare an, pe parcursul mai multor zile, sub genericul "Zilele Municipiului". Seria evenimentelor organizate cu acest prilej cuprinde lansări de carte, vernisarea unor expoziţii, spectacole susţinute de elevii Şcolii de Muzică şi Arte Plastice "Victor Karpis", seri culturale de muzică şi poezie, colocvii şi sesiuni de comunicări, plimbări cu vaporaşul pe Dunăre şi spectacole de divertisment în aer liber. La festivităţi sunt invitaţi să ia parte şi reprezentanţii oraşelor cu care Giurgiu este înfrăţit - Ruse şi Veliko Turnovo (Bulgaria), Edirne (Turcia), Dunauvarós (Ungaria), Izmail (Ucraina). De asemenea, în şedinţa festivă a Consiliului Local, tinerilor care împlinesc 18 ani în acea zi de 23 aprilie li se înmânează diploma de "Cetăţean al Municipiului Giurgiu". Ziua Dunării – Ziua Dunării a început să fie sărbătorită în 2004, reprezentanţii oraşelor riverane Dunării hotărând să organizeze anual, pe 29 iunie, festivităţi prin care să conştientizeze public importanţa pe care acest fluviu îl are în viaţa socio-economică a oraşelor şi ţărilor pe care le traversează. La Giurgiu, manifestările sunt deschise de concursul de înot desfăşurat la bazinul Şcolii Generale nr. 8 pentru copii cu vârsta cuprinsă între 7 şi 12 ani. Sunt organizate, de asemenea, concursuri de desen, pictură sau de eseuri. Punctul central al desfăşurării manifestărilor este Portul, unde giurgiuvenii pot urmări spectacole de muzică de toate genurile, dans modern, recitaluri şi dansuri populare ale Ansamblului Folcloric "Doina Dunării", demonstraţii de arte marţiale cu tinerii de la C.S. "Aquila" Giurgiu, defilarea ambarcaţiunilor rapide ale Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră, plimbări cu vaporaşul pe Dunăre etc. Ziua Sfintei Maria Mare - În fiecare an, pe 15 august se organizează în portul Giurgiu o serie de manifestări dedicate acestei sărbători. În deschidere, se oficiază o slujbă religioasă de pomenire a celor care şi-au pierdut viaţa pe apă şi este sfinţită o ancoră de flori care mai apoi este aruncată în apele Dunării. Localnicii se pot bucura apoi de parada ambarcaţiunilor rapide de intervenţie pe Dunăre, concursuri sportive, demonstraţii de arte marţiale, plimbări cu vaporaşul, spectacole folclorice, concerte şi focuri de artificii. Boboteaza - sărbătorită pe 6 ianuarie, are pe lângă semnificaţia religioasă, şi trăsături de sărbătoare populară. Oficialităţile locale şi sute de giurgiuveni participă la Sfânta Liturghie şi la slujba de sfinţire a apei, oficiate la Catedrala Episcopală "Adormirea Maicii Domnului", precum şi la ritualul recuperării crucii din apele îngheţate ale Canalului Sf. Gheorghe. Târgul de Moşi - Târgul meşterilor populari "De Moşi" este un eveniment local de dată recentă, organizat la începutul lunii iunie. Giurgiuvenii se admiră sau cumpăra produse realizate de păstrători ai meşteşugurilor tradiţionale, ai culturii şi spiritualităţii româneşti, veniţi din Giurgiu şi din întreaga zonă Vlaşca, dar şi de la Horezu, Câmpulung Muscel, Baia Mare, Sibiu, Târgovişte, Suceava etc. În aceeaşi perioadă se organizează Festivalul Judeţean "Căluşul ca pe Vlaşca", care aduce căluşari din mai multe localităţi giurgiuvene nu doar pe scena Târgului "De Moşi", dar şi pe aleile parcurilor şi pe străzile principale din oraş.
Facilitati oferite investitorilor:
Zona Liberă Giurgiu - Între facilităţile oferite operatorilor din Zona Liberă se numără următoarele: - mărfurile aflate în zona liberă sunt considerate ca fiind în afara teritoriului vamal românesc, atât timp cât nu sunt importate şi nu sunt supuse plăţii taxelor vamale şi TVA, pe perioada cât staţionează aici; - mărfurile străine pot staţiona în interiorul zonei libere, fără plata de drepturi de import (taxe vamale, TVA, accize) şi fără o limitare în timp; - mărfurile străine se pot prelucra în zona liberă sub regimul vamal de perfecţionare activă şi/sau transformare sub control vamal, fără plata drepturilor de import şi plata taxelor vamale; - investiţiile străine nu pot fi naţionalizate, expropriate, rechiziţionate decât în cazuri de interes public (de excepţie) şi cu plata unei despăgubiri corespunzătoare. Zona Liberă Giurgiu dispune de amenajări hidrotehnice - cheiuri şi dane de acostare, precum şi macarale de încărcare-descărcare, oferind condiţii optime de transbordare a mărfurilor de pe mijloacele de transport fluviale pe mijloacele de transport rutiere şi feroviare. Administraţia Zonei Libere Giurgiu deţine în proprietate spaţii de depozitare, hale, platforme, birouri, containere etc., care pot fi închiriate pe o perioadă de maximum cinci ani. Terenurile din interiorul Zonei Libere pot fi concesionate pe o perioadă de maximum 49 de ani persoanelor fizice şi juridice, române sau străine, pentru realizarea de obiective de producţie, depozitare, prestări-servicii, prin licitaţie publică cu precalificare. Zona Liberă Giurgiu se adresează atât firmelor româneşti, cât şi celor străine, acestea având posibilitatea de a-şi deschide reprezentanţe în perimetrul Zonei Libere Giurgiu. Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu Nord - Cu o suprafaţă totală de 13,4 ha, parcul tehnologic pune la dispoziţia agenţilor economici infrastructură şi diverse utilităţi, cum ar fi: canalizări industriale, menajere şi pluviale, staţie de epurare a apelor industriale, două puţuri de apă la mare adâncime (600 m), şase staţii de transformare a energiei electrice de la medie la joasă tensiune, centrală termică, cale ferată, căi de acces, parcări păzite, săli de conferinţă, laboratoare fizico-chimice, cabinete de medicină generală, medicina muncii şi de protecţia muncii, rţţea de telecomunicaţii (telefon, fax, internet). În plus, parcul tehnologic oferă şi alte servicii precum activităţi de secretariat, consultanţă financiară, activităţi de contabilitate, întreţinere permanentă a infrastructurii, pază permanentă. Forţă de muncă disponibilă Toate utilităţile Conexiune cu Bulgaria prin podul mixt de cale ferată şi şosea peste Dunăre - Podul PrietenieiGiurgiu-Ruse. Portul Giurgiu - unul din principalele porturi la Dunăre, care asigură legătura fluvială cu toate porturile dunărene.
Proiecte de investitii:
În vederea dezvoltării durabile a economiei oraşului Giurgiu, municipalitatea şi-a propus ca în următorii ani să implementeze o serie de proiecte majore pentru sprijinirea mediului de afaceri şi atragerea de investitori în municipiu. Majoritatea acestor proiecte sunt cuprinse în Masterplanul Euroregiunii Ruse-Giurgiu, instrument realizat prin proiectul transfrontalier denumit "Operaţiuni în Euroregiunea Ruse-Giurgiu - oportunităţi de management integrat prin realizare de Masterplan". Pentru implementarea lor, Primăria Municipiului Giurgiu urmăreşte atragerea de fonduri prin programe naţionale, europene sau internaţionale, respectiv realizarea de parteneriate public-private. Proiecte prioritare propuse prin Masterplanul Euroregiunii Ruse-Giurgiu: Situri industriale de mari dimensiuni, de 300-400 hectare (Mega-Locaţii), destinate găzduirii unor mari companii din domeniul industrial. Atragerea unor astfel de companii ar genera o cerere destul de mare a foţţei de muncă şi ar stimula creşterea economică şi cerinţele de muncă ale furnizorilor locali. Pentru aceste situri industriale au fost identificate locaţii propice, atât în Giurgiu, cât şi în Ruse, cu acces la autostradă şi podul peste Dunăre, precum şi la calea ferată. Costurile totale pentru achiziţionarea a 300-400 hectare de teren, potrivite pentru deschiderea şi eliminarea unei potenţiale contaminări vor necesita o investiţie totală cuprinsă între 40 şi 100 milioane euro. Ca şi în cazul Zonelor Libere existente în Giurgiu şi Ruse, o societate de drept privat ar trebui să preia această investiţie asistată integral de către toate entităţile publice. Autorităţile publice centrale şi locale pot oferi spre vânzare/concesiune terenuri cu toate utilităţile necesare şi pot acorda diferite ajutoare de stat, stimulente şi facilităţi fiscale, în conformitate cu legislaţia comunitară în vigoare. Incubatoare de afaceri transfrontaliere pentru întreprinderile mici şi mijlocii - aceste structuri de sprijinire a afacerilor vor găzdui pentru 4-5 ani afacerile antreprenorilor locali şi le vor oferi o gamă diversificată de servicii-suport (consultanţă, organizarea de evenimente etc.). Investiţia totală este estimată la 5,1 mil. euro pentru incubatorul din Giurgiu. Noul pod peste Dunăre - împreună cu drumurile urbane de acces la acesta şi noi staţii de cale ferată, va asigura conexiunea rutieră şi feroviară rapidă între cele două ţări, de-a lungul coridorului pan-european IX. Acesta va avea o lungime de circa 3,5 km şi o lăţime de 30 m, cu două benzi rutiere pe sens şi o linie dublă de cale ferată. Acest nou pod va fi amplasat în paralel şi la est de actualul pod. Investiţia este estimată la 300 mil. euro. Cartiere eficiente energetic/Soluţii de management energetic - proiectul propune ecologizarea şi reconversia funcţională a două situri brownfield din cele două municipalităţi, în suprafaţă totală de 55 de hectare, şi transformarea lor în cartiere de locuinţe eficiente energetic, însoţite de unităţi de producţie a energiei din resurse regenerabile (de ex. panouri fotovoltaice). Pentru implementarea proiectului se propune parteneriatul public-privat, în care partea publică ar putea asigura, prin vânzare sau concesiune, terenul şi construi o parte din locuinţe, iar partea privată ar realiza investiţiile în facilităţile de producţie a energiei din resurse regenerabile, pentru care ar putea primi şi subvenţii de la stat. Soluţii de transformare a deşeurilor în energie prin incinerare - unitatea de incinerare a deşeurilor solide depozitate în aceste platforme moderne poate prelucra până la 150-200.000 de tone de deşeuri anual, colectate de pe o rază de circa 50 km. Pentru acest proiect se propune un parteneriat public-privat în care municipalităţile dau drept de exploatare a deşeurilor pentru o perioadă îndelungată de timp, iar partenerul privat aduce know-how-ul şi capitalul. Acest proiect va fi integrat cu celelalte soluţii de creştere a eficienţei energetice de la nivelul celor două municipalităţi, care ar presupune modernizarea reţelei de distribuţie, instalarea de noi contoare, înfiinţarea de unităţi de producţie a energiei din surse regenerabile, izolarea termică a clădirilor, înlocuirea becurilor normale cu LED-uri economice în cazul reţelei de iluminat public, reabilitarea sistemelor de distribuţie a energiei termice, care necesită investiţii totale de 30 mil. euro în Giurgiu. Construcţia de noi centre de primire şi informare a turiştilor - pe ambele maluri ale Dunării, cu o suprafaţă de 500 mp, atât în Ruse, cât şi în Giurgiu, care să ofere servicii de informare şi asistenţă pentru turişti. Aceste centre trebuie să aibă acces direct la reţeaua de transport în comun, pentru a asigura deplasarea rapidă a turiştilor. Fiecare centru va implica o investiţie de circa 1 mil. euro Crearea de noi spaţii verzi - are în vedere reabilitarea, reconversia funcţională şi reamenajarea peisagistică, cu prioritate, a 4 km din malul Dunării în Ruse şi Giurgiu. Astfel, infrastructura portuară uzată moral va fi înlocuită treptat cu zone de promenadă, cu restaurante şi terase, hoteluri, cinematografe, centrul de primire a turiştilor, punct de îmbarcare într-o telegondolă care să lege cele două oraşe pe deasupra Dunării, utilizarea insulelor şi canalelor pentru activităţi recreative, port de yacht-uri, amenajarea ruinelor cetăţii etc. De asemenea, spaţiile verzi din interiorul oraşelor vor fi reamenajate peisagistic şi funcţional, iar infrastructura turistică din parcurile naturale din împrejurimi va fi îmbunătăţită (trasee turistice, panouri informative, marcaje etc.). Program de reabilitare şi reamenajare a zonelor centrale din Ruse şi Giurgiu - vizează reabilitarea reţelei stradale din centrul celor două oraşe (inclusiv reţelele de utilităţi), construcţia de noi locuinţe şi funcţiuni publice şi economice pe terenurile disponibile, amenajarea spaţiilor verzi, care va face aceste zone mai atractive pentru vizitatori şi locuitori. Investiţia anuală într-un program de construcţie de noi locuinţe s-ar ridica la 120 de milioane de euro în Ruse, respectiv la 45 milioane de euro în Giurgiu. În ceea ce priveşte finanţarea, se propune un model de parteneriat public-privat în care municipalităţile asigură infrastructură de transport şi utilităţi, eventuale terenuri aflate în proprietate publică şi subvenţii pentru locuinţele cu destinaţie socială, iar companiile private se ocupă de construcţia locuinţelor. Alte proiecte de investiţii pe care Primăria Municipiului Giurgiu doreşte să le realizeze sunt: Consolidarea şi restaurarea Cetăţii Giurgiu - Consiliul Local al Municipiului Giurgiu, prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Giurgiu, a depus documentaţia necesară deschiderii procedurii de licitaţie publică pentru elaborarea proiectului de consolidare şi restaurare a monumentului, precum şi tema de proiectare. În prezent, întreaga documentaţie pentru elaborarea proiectului de consolidare şi restaurare a Cetăţii Giurgiu se află la Ministerul Culturii - Institutul Naţional al Patrimoniului, urmând ca anul acesta comisia constituită la nivelul ministerului să analizeze documentaţia în vederea aprobării proiectului propus. Înfiinţarea unei pieţe de gross pentru peşte în Municipiul Giurgiu - proiectul cu o valoare totală de 1.612.000 euro a fost depus spre finanţare la Autoritatea de Management a Programului Operaţional pentru Pescuit şi vizează, aşa cum reiese din titlu, construirea unei pieţe pentru peşte. Amenajarea peisagistică a zonei adiacente punctului de trecere a frontierei spre şi dinspre Bulgaria Reamenajarea locurilor de joacă din municipiu Reamenajarea peisagistică a principalei artere de circulaţie din municipiu - B-dul Bucureşti Proiecte în curs de implementare: Denumire proiect: "Îmbunătăţirea accesibilităţii Euroregiunii Ruse-Giurgiu cu Coridorul 9 Pan-european de transport" Program finanţare: Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria 2007-2013 Valoare totală proiect: 7.771.243, 79 euro, din care totalul cheltuielilor eligibile este de 6.790.140,63 euro, repartizaţi astfel: - Primăria Ruse - 5.526.172,65 Euro - Primăria Giurgiu - 1.263.967,98 Euro Suma alocată Municipiului Giurgiu este suportată astfel: - 1.067.547,36 Euro (84,46 %) - finanţare prin Fondul European de Dezvoltare Regională - 158.501,58 (12,54%) - finanţare de la Bugetul de Stat - 37.919,04 ( 3%) - contribuţia proprie a Primăriei Municipiului Giurgiu Descriere proiect: Pe teritoriul Municipiului Giurgiu se vor reabilita următoarele tronsoane de drum: Bd. Bucureşti (de la intersecţia cu str. Gării şi str. Nicolae Bălcescu până la intersecţia cu Bd. Mihai Viteazu), Strada Nicolae Bălcescu (de la intersecţia cu bd. Bucureşti şi str. Gării până la intersecţia cu str. Vlad Ţepeş), Strada Vlad Ţepeş (de la intersecţia cu Nicolae Bălcescu până la intersecţia cu bd. Mihai Viteazu şi str. 1 Decembrie 1918) şi Bd. Mihai Viteazu (de la intersecţia cu str. Vlad Ţepeş până la sensul giratoriu din faţa hotelului Steaua Dunării). Lucrările vor cuprinde reparaţii la sistemul rutier existent şi trotuare, lucrări la partea carosabilă (1 bandă pe fiecare sens, lăţime diferită cuprinsă între 9-18 m, benzi de staţionare, parcări), drumuri laterale, lucrări de amenajare a intersecţiilor (un sens giratoriu în zona complex Sârguinţa, la intersecţia dintre străzile Petre Ghelmez, Sirenei şi Vlad Ţepeş şi un sens giratoriu din zona abator, la intersecţia dintre străzile Vlad Ţepeş, Mihai Viteazul şi B-dul 1 Decembrie 1918), pichetare în detaliu, marcaje, semnalizare, dirijare trafic, ridicarea la cotă a capacelor reţelelor edilitare (carosabil).
