Oraşul este aşezat pe malul drept al râului Mureş, la o altitudine de 217 metri, într-o depresiune formată de ultimele ramificaţii ale Munţilor Metaliferi. La Geoagiu se poate ajunge fie cu trenul, fie cu autoturismul : -pe calea ferată, staţia de destinaţie : Geoagiu-Haltă pentru accelerate sau trenuri rapide, staţii de legatură sunt la Deva, Simeria, Oraştie, Teiuş, Alba-Iulia, Vinţu de Jos - pe şosea: dinspre Deva, pe drumul judeţean modernizat Simeria - Rapolt - Geoagiu pe DN7 (drum european), dinspre Deva prin Simeria şi Oraştie, sau dinspre Alba-Iulia şi Sebeş prin Vinţu de Jos, până la intersecţia Geoagiu Haltă.
Activitati specifice zonei:
Agricultură Pomicultură Turism de agrement şi balneoclimateric
Activitati economice principale:
Agricultură Prelucrarea lemnului Turism
Obiective turistice:
Situri arheologice Muzeul Aurel Vlaicu Ape minerale Staţiunea de interes Naţional Geoagiu-Băi Biserica ortodoxa din Geoagiu(sec.XV) Capela romanică din Geoagiu construită din piatră, în sec. XIII. Se spune ca a fost înalţată de cruciaţii care se întorceau de la Ierusalim. Este de un tip rar întâlnit: circulară, bolţită în calotă, cu ziduri groase şi neregulate. Biserica din Bozes(sec.XV). A fost construită din piatră, în sec. XVI CASTRUL ROMAN Ruinele castrului roman: situate în partea de vest a localităţii, la hotarul cu satul Cigmău, pe drumul judeţean Simeria - Geoagiu, ele sunt de fapt urmele unei vechi cetăţi a dacilor, pe locul căreia a fost construit castrul roman Germisara. Castrul avea o importanţă strategică deosebită în paza şi apărarea drumului care ducea, pe malul drept al Mureşului, la Apulum (Alba Iulia). De altfel, nu departe, în nordul localităţii, el se intersecta cu "Drumul aurului", ale cărui urme se mai vad şi acum, drum care străbătea patrulaterul aurifer al Munţilor Apuseni pe ruta: Roşia Montana, Zlatna, Geoagiu, Sacaramb. Castrul a fost unul din sediile Legiunii a XIII-a Gemina. În incinta şi în vecinatatea sa se mai găsesc încă fragmente de cărămizi cu inscripţia: "LEG XIII GEM" ( Legio XIII Gemina) sau "N.S.B." (Numero Singulariorum Britanicorum). Drumul Romanilor Urmele drumului pavat cu dale de piatră care ducea de la Geoagiu la Geoagiu-Băi şi care se mai păstrează încă şi astăzi vorbesc elocvent despre o viată socială şi chiar mondenă foarte activă pe aceste locuri, în timpul ocupaţiei romane. Termele Romane În centrul staţiunii Geoagiu-Băi, au fost descoperite în urma săpăturilor arheologice facute într-un mamelon de travertin numit Dâmbul Romanilor. În straturi succesive, se poate observa cum izvorul termal a fost folosit de către geto-daci chiar înainte de cucerirea romană. Romanii au mărit bazinul şi au captat apa printr-o reţea de tuburi din teracotă, transportand-o astfel chiar pană la castru, ca să o folosească în scăldători. Săpăturile arheologice au scos la iveală un excepţional tezaur din aur, care poate fi văzut la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.
Evenimente locale:
Manifestări legate de ziua aviaţiei în 24 iunie Festivalul de Folclor al României de Pretutindeni "Ileana Rus" 14-17 august: zilele oraşului Geoagiu
Facilitati oferite investitorilor:
Izvoare termale Lemn Forţă de muncă calificată
Proiecte de investitii:
Reabilitare termică, sediu primărie Bază Sportivă, oraş Geoagiu Reabilitarea, modernizarea, extinderea şi dotarea Căminului Cultural, sat Bozes, oraş Geoagiu, judeţul HD Extinderea reţelelor publice de alimentare cu apă, oraş Geoagiu Extindere reţea publică de alimentare cu energie electrică, oraş Geoagiu Reabilitarea Infrastructurii Staţiunii GEOAGIU BĂI- Alimentare cu apă- Iluminat Public- Străzi- Canalizare Parc energetic Geoagiu Staţie de epurare, în satul Gelmar şi a sistemului de canalizare şi staţie de epurare în satul Aurel Vlaicu Reabilitarea reţelelor de canalizare menajeră, pluviala şi a staţiei de epurare în Staţiunea Geoagiu Băi Alimentare cu apă SAMTID PUD zona târg Geoagiu Modernizare drumuri interioare oraş Geoagiu
